- Deși în februarie 2024, Anda Gyurca a fost „desfigurată” de Emil Gânj și a obținut un ordin de protecție, poliția și asistența socială din comună nu au anunțat DGASPC Mureș despre violențe. „Nu a fost nevoie”, spune primarul din Miheșu de Câmpie.
- Abia în iunie anul acesta, la patru luni după ce fusese răpită, o echipă multidisciplinară a fost trimisă acasă la Anda Gyurca. Legea nu obligă poliția să anunțe DGASPC la orice intervenție în cazuri de violență domestică.
- Tânăra a refuzat să se mute într-un adăpost pentru victimele violenței domestice. „Îi era teamă că vine să ne omoare pe noi”, spune mama Andei, pentru Snoop.
- Cele mai multe victime care nu apelează la serviciile de stat „nu au încredere în autorități că le pot proteja”, explică Andreea Braga de la Centrul FILIA. „Normalizarea violenței este cel mai mare dușman al nostru”, spune și Elena Micheu de la Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii.
- În timp ce mama Andei se teme pentru viața familiei, ministrul Predoiu a spus că principala cauză pentru care polițiștii nu l-au prins mai bine de un an pe Emil Gânj a fost sprijinul acordat agresorului „chiar și de victimă”.
Violențele din 2024
„El a amenințat-o că, dacă n-o găsește pe ea, o să se răzbune pe noi”, spune mama Andei, Pușa Jimba (foto), într-o conversație la telefon cu reporterul Snoop. Tânăra ucisă pe 8 iulie 2025 nu a vrut să se mute într-un adăpost pentru victimele violenței domestice. Se temea că Emil Gânj, bărbatul care a bătut-o și, în cele din urmă, a ucis-o, se va răzbuna pe familia ei.
Violențele asupra Andei au început în februarie 2024, când bărbatul „a desfigurat-o”, „din gelozie”, spune mama ei care a chemat atunci poliția.
„(…) a lovit-o pe persoana vătămată în zona capului, iar în urma loviturii aceasta a căzut și a rămas inconștientă. La scurt timp când și-a revenit, a simțit cum concubinul său o lovea cu pumnii în zona corpului și o strângea cu ambele mâini de gât, amenințând-o în același timp cu moartea.” – Hotărâre judecătorească Luduș
„El s-a băgat în casa unui vecin și a stat în pod”, susține mama fetei.
De atunci, Emil Gânj a fost dat în urmărire generală și nu a fost prins nici până astăzi. „Polițiștii treceau la deal, la vale, când pe o stradă, când pe alta”, povestește femeia. „A fost ajutat de vecini, a stat pe aici”, crede ea.
Anda a obținut, în februarie 2024, un ordin de protecție împotriva bărbatului, care a fost revocat luna următoare, la cererea ei. Pușa Jimba susține că fiica ei a fost influențată atunci de sora lui Emil Gânj, „că e amărât”, „că o să facă pușcărie”. „Nu știu ce i-au promis, ce i-au făcut, de au înnebunit-o pe Anda” să retragă tot împotriva lui.
„A bătut-o acasă la el, acasă la noi, a bătut-o de nenumărate ori; era când ne spunea și când nu ne spunea”, povestește mama ei.
„Nu existau sesizări” în 2024
În ciuda episodului violent din februarie 2024 – care a ajuns în instanță – la Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Miheşu de Câmpie și la DGASPC Mureș nu au existat „sesizări anterioare” și nu a fost înregistrată „nicio solicitare din partea doamnei Anda-Maria Gyurca”. Nici la Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii, mai transmite DGASPC Mureș.
„Noi nu am fost informați de violențele din 2024”, susține Constantin Doru, purtător de cuvânt la DGASPC Mureș. Odată emis un ordin de protecție, poliția trebuie să-l comunice primăriei comunei, care să transmită mai departe către județ.
„Lucrul ăsta nu s-a întâmplat și atunci noi nu avem de unde să știm tot din teritoriu”, explică Constantin Doru de ce DGASPC Mureș nu a intervenit în cazul Andei Gyurca, după violențele din 2024.
| „Nu toată lumea știe ce drepturi are, că trebuie să redactezi în scris o sesizare și să nu pleci până nu primești un număr de înregistrare. O sesizare ar fi trebuit să existe și dacă a fost adresată verbal, dacă a spus cuiva: m-a bătut, ce să fac? Cred că autoritățile au obligația să fie și proactive, nu doar să aștepte aceste formalități”, explică Andreea Bragă de la Centrul FILIA. |
Deși nu existau sesizări, Asistența Socială știa de „evenimentul din februarie 2024”, de ale căror urmări s-au ocupat „alte organe abilitate ale statului”.
Întrebat de Snoop de ce cazul ei nu a fost luat în evidență încă de anul trecut, primarul comunei, Emil Cașoni, a răspuns că „nu a fost nevoie”. Apoi a închis telefonul.
| „Este clar că nu există o comunicare între instituții. Serviciile sociale ar trebui să fie informate pentru a monitoriza cazul, odată ce are loc o constatare a faptei. (…) Dar este o problemă de pregătire și de existență a resursei umane”, mai spune Braga de la FILIA. Trebuie să existe o intervenție standardizată care să fie corectă, profesionistă și o comunicare imediată între autorități, adaugă ea. „Pe care nu le avem.” |
Legea nu obligă Poliția să informeze mereu serviciile sociale
Primăria comunei transmite către Snoop că „există un sistem de monitorizare a cazurilor de violență domestică, precum şi o echipă mobilă pentru intervenția de urgență (…), atunci când acestea sunt sesizate Primăriei”.
În realitate, Miheșu de Câmpie este o comună mică, cu 2.000 de locuitori, iar resursele sunt puține. „Nu are nici direcție de asistență socială, doar serviciu public specializat”, spune Constantin Doru, purtător de cuvânt DGASPC Mureș. „Nu toată lumea are încadrare ca psiholog, dar un asistent social, un jurist de obicei și un alt membru de altă calificare” fac parte din echipa mobilă.
| „Numărul solicitărilor către aceste echipe mobile a scăzut încă din primul an, deși numărul ordinelor provizorii a crescut”, explică Andreea Braga. Din experiența ei, problema este că echipele mobile ajung greu, nu au resurse și oameni sau există doar pe hârtie. „Drept urmare, poliția renunță să le mai cheme.” |
Echipa mobilă ar trebui să evalueze riscul și să monitorizeze cazul, să desfășoare o anchetă socială și să sprijine victima, chiar dacă există sau nu pericolul repetării agresiunii.
În multe comune ele nu funcționează, arată un raport al Avocatului Poporului din 2025 (click pentru detalii).
- La finalul anului 2018, Ordinul nr. 2525/2018 al Ministerului Muncii și Justiției Sociale a aprobat procedura pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică. Conform acesteia, echipele mobile – constituite din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS) sau DGASPC – trebuie organizate, coordonate și susținute de către consiliile locale/județene cu resurse umane, materiale și financiare adecvate.
- Raportul Avocatului Poporului arată că, în mai multe localități, echipele mobile nu au fost constituite sau funcționează doar formal.
- O altă problemă semnalată de raport este că nu există o obligație legală expresă ca poliția să informeze DAS/DGASPC sau echipele mobile în toate cazurile de violență domestică. Aceasta se întâmplă adesea pe motiv că nu au fost implicați minori sau că victima nu a dorit să formuleze o plângere penală/și-a retras-o.
- S-a constatat că membrii echipelor mobile din unele localități (ex. Slobozia, Ciorăști, Reghiu) au cunoștințe insuficiente despre legislația specifică, ceea ce împiedică aplicarea corectă și completă a legii.
Între recomandări, raportul Avocatului Poporului propune modificarea legislației pentru a introduce o reglementare expresă care să oblige polițiștii să sesizeze în fiecare situație DAS, DGASPC și echipele mobile. Asta ar elimina dependența de aprecierea polițiștilor privind „necesitatea” acordării de servicii sociale.
Articolul 8 al Ordinului impune polițiștilor să informeze serviciile sociale doar dacă constată „necesitatea” acordării serviciilor sociale. Nu există o obligație de notificare în orice intervenție.
Când anunță Poliția serviciile sociale conform Ordinului din 2018 (click pentru detalii)
Poliția are obligația să anunțe DGASPC (sau SPAS, la nivel local), atunci când constată că este necesară intervenția serviciilor sociale:
- cazuri cu minori expuși violenței (martori sau victime directe);
- situații în care victima adultă are nevoie de adăpost, consiliere, sprijin material sau psihologic;
- cazuri în care agresorul este evacuat și trebuie găsită o soluție temporară de cazare;
- orice alt context în care se impune sprijinul social imediat.
Formularea „în situația în care constată necesitatea acordării de servicii sociale” lasă loc de interpretare și, în practică, face ca DGASPC să fie alertată rar.
Alte recomandări propun ca intervenția echipei mobile să nu fie limitată doar la cazurile sesizate prin 112 sau doar la situațiile de evacuare a agresorului, personalul să fie pregătit constant și să fie dezvoltat un model de asistență interinstituțională.
Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul din Mureș, deși în casă cu Anda Gyurca trăia și băiatul ei de șase ani. Iar, conform legii, poliția are obligația să anunțe DGASPC dacă minorii sunt expuși violenței, martori sau victime directe.
Echipa din teren vine la patru luni de la răpire
Abia un an mai târziu, după ce în februarie 2025, Emil Gânj a răpit-o pe Anda Gyurcă și a ținut-o în pădure timp de trei zile, serviciile sociale i-au bătut la ușă.
Episodul de violență a fost atunci mediatizat în presa locală și centrală. Părinții, surorile Andei și chiar tânăra au apărut și în emisiunea Acces Direct de la Antena Stars, din februarie, respectiv martie.
În răspunsurile primite de Snoop de la DGASPC Mureș și de la Primărie se arată că, după februarie 2025, s-a constituit o echipă „multidisciplinară formată dintr-un consilier juridic, doi asistenți sociali ai DGASPC Mureş şi reprezentantul Primăriei cu atribuții în asistență socială”. Acesta din urmă este rudă cu Emil Gânj, conform mamei Andei.
Echipa a ajuns la Anda și la familia ei pe 26 iunie, la patru luni de la violențele comise de Gânj. Reprezentantul DGASPC Mureș nu poate răspunde la întrebarea „de ce atât de târziu?”.
Autoritățile transmit însă că au fost luate mai multe măsuri odată cu acea vizită:
- au evaluat condițiile de locuire și sprijinul social, constatând că Anda Gyurca beneficiază de un mediu „decent” și de susținere morală și financiară din partea apropiaților;
- i s-a oferit, sub semnătură, un formular cu informații și datele de contact ale Compartimentului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor (CSVI) din cadrul DGASPC Mureș;
- i-a fost comunicată posibilitatea de a primi consiliere gratuită în cadrul Institutului Est European și cazare la Locuința Protejată Venus din DGASPC Mureș;
- i s-a oferit sprijin pentru găsirea unui loc de muncă și posibilitatea de a-și continua studiile prin programul „A doua șansă”;
- mama victimei a fost și ea înștiințată despre posibilitatea de a primi consiliere psihologică;
- de asemenea, Anda a fost informată despre dreptul de a solicita compensații financiare în calitate de victimă a unei infracțiuni.
Familia a primit un ajutor 5.000 de lei pentru reparații „asupra imobilului avariat în urma incendiului” din februarie, când Gânj a dat foc casei în care locuiau Anda, copilul și mama ei.
De ce a refuzat Anda un centru pentru victimele violenței domestice
Mama Andei, Pușa Jimba, confirmă pentru Snoop că în iunie 2025 a venit o echipă la ei acasă, să discute cu fiica ei.
„I-am spus și eu (consilierului psihologic, n.r.), că noaptea plânge, are traume, sare din somn. Ea tot spunea că o să moară”, povestește mama.
I-au propus să meargă într-un adăpost, dar Anda a refuzat, „că nu poate să plece fără mine”, „să iasă din familie și să se ducă singură”, „din ce o să trăim”, explică Jimba.
Andei îi era frică „să nu se întâmple vreo nenorocire”, că, „dacă se va ascunde de el”, Gânj se va răzbuna pe familia ei. „El a zis că n-o să meargă la pușcărie pentru o singură persoană, că se duce pentru 10-15.” Este mesajul pe care i l-a lăsat Andei, în februarie 2025, când a răpit-o, susține mama ei.
Deși Anda a discutat cu un consilier psihologic la vizita din iunie, autoritățile transmit că, până la evenimentul din 8 iulie 2025, victima nu a cerut sprijinul serviciilor oferite la nivel local.
Au curs 12 zile între vizita din teren și momentul crimei.
„I-am oferit două posibilități de a se muta, fie în centrul ONG-ului, fie în centrul Venus, timp de șase luni, cu posibilitatea de prelungire, dar a refuzat. A invocat faptul că are încredere în tatăl copilului, că o va proteja”, spune Constantin Doru de la DGASPC Mureș.
„Dacă ar fi acceptat, nu se ajungea în situația asta”, adaugă el.
| De ce unele victime nu cer ajutorul: normalizarea violenței asupra femeii Principalul motiv pentru care victimele nu solicită ajutor este neîncrederea că autoritățile chiar le pot proteja, explică Andreea Braga ca o concluzie în urma unei cercetări făcute de Centrul FILIA. Dar problematica violenței în cuplu este complexă, adaugă Elena Micheu, de la Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR). „Depinde în ce fază a violenței se află, de severitatea incidentelor, de cât de izolată este social, de stilul ei de a comunica, de a se salva, de a cere ajutor”, spune Micheu, care gestionează un centru de ajutorare a victimelor din 2002 și un adăpost din 2005. Ambele în județul Mureș. „Normalizarea violenței este cel mai mare dușman al nostru”, iar lipsa educației – cel mai mare factor de risc, mai spune Elena Micheu. O listă de motive poate include, explică specialista: „familia, copiii, nu recunoști pericolul, nu înțelegi ce ți se întâmplă, din victimă devii salvator, siguranța ta nu este o prioritate pentru tine, minimalizezi totul, îi găsești scuze”. Speranța irațională că el se va schimba, dacă „tu ești mai docilă” Se activează un mecanism automat la victimă, nu este doar un simplu refuz: nu vreau ordin de protecție, nu vreau să merg la centru. „Femeia aflată într-o situație de violență domestică are credința irațională că poate data viitoare va fi mai bine. În realitate, va fi mai rău”, spune Micheu. Victima nu-și dă seama că nu are puterea de a schimba comportamentul agresorului – acesta nu va renunța la control și putere, dacă ea devine mai docilă. El va continua indiferent de reacția ei. Provocarea, explică specialiștii, este ca victimele să înțeleagă ce li se întâmplă și să facă primul pas spre a deveni supraviețuitoare. Nevoia de ajutor specializat Dar pentru ca victimele să intre în acest proces de vindecare și reinserție socială este nevoie de servicii de asistență, de specialiști cu experiență, care să identifice victimele și să le trimită către centre și ajutor. „Singură este foarte greu să ieși din asta”, mai spune directoarea IEESR. Iar cu fonduri tăiate sau insuficiente, este imposibil să ai echipe de intervenție cu personal profesionist, bine plătit și disponibil la orice oră, explică și Andreea Braga. Mai ales în comunitățile rurale, unde asistenții sociali sunt adesea insuficient calificați, supraîncărcați de birocrație și nu au timp să iasă în teren pentru a înțelege realitățile oamenilor și a oferi sprijin social direct. „Pedeapsă” și rasism În plus, refuzul victimei vine și dintr-o percepție de „pedeapsă”: a pleca într-un adăpost, a-și reloca copilul, a-și schimba viața radical. „Nu ai greșit cu nimic și totuși tu ești persoana care trebuie să își schimbe viața, să se ducă la zeci, sute de kilometri de familie”, explică Braga. Specialista subliniază că violența a ajuns să fie percepută ca normalitate, cu atât mai mult în comunitățile rome, unde prejudecățile rasiste pot duce la o reținere din partea profesioniștilor de a interveni, considerând violența ca fiind o „tradiție a lor”. Ambele specialiste spun că societatea – lipsită de repere sănătoase și în continuare patriarhală – a ajuns să închidă ochii la situații care „nu ne par atât de grave”, dar care au în realitate „urmări care nu se opresc aici”. Merg mai departe, până la femicide. 33 de femicide au avut loc în România, doar în prima jumătate din 2025. |
Conform raportului de deplasare în teren, cazul a rămas în atenția și monitorizarea UAT Miheșu de Câmpie și a Poliției Rurale Miheșu de Câmpie, în colaborare cu DGASPC Mureș, transmit autoritățile.
„Lucrătorii din cadrul Asistenței Sociale din primăria Miheşu de Câmpie au considerat cazul doamnei Gyurca ca fiind unul cu risc ridicat” – transmite Primăria.
Anda nu a ajuns niciodată la adăpostul Venus din DGASPC sau la centrul din Mureș, aflat în gestionarea IEESR. „Din păcate, nu am cunoscut-o”, spune Elena Micheu.
Specialista insistă că la centrul lor poate veni orice victimă sau îi poate contacta telefonic, nu este nevoie de sesizări sau documente din partea autorităților publice pentru ca ei să le ofere ajutor. „Dacă-mi spune povestea, eu o cred și încerc să o ajut.”
DGASPC a întrebat victima dacă vrea brățară de monitorizare pentru agresor. Doar că agresorul era de negăsit
Pe lângă propunerea de a merge într-un adăpost, consilierul juridic DGASPC a informat-o pe Anda și despre posibilitatea de a cere un nou ordin de protecție și de a i se monta agresorului o brățară de monitorizare.
Doar că, în tot acest timp, Emil Gânj era de negăsit pentru autorități. Mama Andei este convinsă că „nu au vrut să-l găsească”, altfel nu s-ar fi putut ascunde atât de bine.
Bărbatul avea deja un mandat de arestare preventivă pe numele său încă din februarie 2024, emis de Judecătoria Luduș, și alt ordin de protecție – dat în februarie 2025 – care nu i-au fost aduse la cunoștință „întrucât se sustrăgea urmăririi penale”.
Ministrul Predoiu anunță că va face „verificări” în Poliție
Snoop a întrebat IPJ Mureș în ce fel s-au desfășurat căutările lui Emil Gânj din 23 februarie 2024 până pe 26 februarie 2025, când Secția 13 Poliție Rurală Zău de Câmpie a fost anunțată că același Gânj a răpit-o pe fosta sa parteneră.
Pe 22 iulie 2025, IPJ Mureș a refuzat răspunsul către Snoop. A explicat că informațiile privind procedurile judiciare, „dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate, sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor”.
O săptămână mai târziu, surse din cadrul anchetei spuneau pentru Antena 3 CNN că mandatul de arestare pe numele lui Emil Gânj nu ar fi fost introdus în sistem și, prin urmare, polițiștii nu ar fi știut că trebuie căutat. Mandatul, emis în urmă cu peste un an și jumătate, a fost introdus în sistem abia după ce Anda a fost ucisă.
De cealaltă parte, IPJ Mureș susține că verifică procedura privind mandatul de arestare emis în lipsă și neagă că acesta nu ar fi fost introdus în sistem.
„Afirmațiile apărute în spațiul public potrivit cărora bărbatul căutat «nu a fost prins timp de un an și jumătate pentru că polițiștii nu știau că trebuie să facă asta, iar mandatul de arestare nu a fost introdus în sistem» nu reflectă realitatea. Introducerea unui mandat în sistemul informatic este o activitate distinctă de cea privind punerea în executare a acestuia sau a acțiunilor organizate în acest scop”, afirmă IPJ.
Potrivit instituției, bărbatul era urmărit încă din februarie 2024, fiind emisă o alertă în Registrul Agresorilor Sexuali. Poliția susține că sistemele informatice ar fi semnalat automat prezența sa în cazul unui control de rutină, „cu obligația conducerii persoanei la cea mai apropiată unitate de poliție și informării structurii care a introdus alerta, în vederea luării măsurilor legale ce se impun”.
Cu toate acestea, Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susținea într-o declarație din 16 iulie că verificările interne se vor face după ce operațiunea se încheie, „(…) o analiză să vedem ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, dacă în mod obiectiv el ar fi putut fi capturat mai devreme”, conform TVR Info.
Predoiu a mai susținut că Gânj a fost ajutat să fugă, „chiar și de victimă”. Mama Andei se arată revoltată însă că vina „se aruncă acum pe morți și că poliția nu are nicio vină”.
Este sigură că fiica ei a murit din cauza polițiștilor care nu l-au prins pe Gânj, în peste un an de căutări, și nici „o protecție bună nu ne-au asigurat”.
Frica de azi
Teama care a urmărit-o pe tânăra de 23 de ani o apasă și acum pe mama ei, Pușa Jimba. Femeia are în grijă și fiul de șase ani al Andei, care, potrivit DGASPC Mureș, ar fi rămas „în îngrijirea tatălui”, care este plecat în timpul săptămânii la muncă.
De la uciderea și incendierea fiicei sale, casa în care locuiește acum, la fiica mai mare, este păzită de poliție. Dar femeia crede că Emil Gânj se poate întoarce oricând să-i omoare. „Mi-era frică, nu aveam încredere în polițiști, că erau obosiți, îi ținea câte 12 ore și dormeau în mașină”, spune ea.
„După înmormântare, ne-am simțit foarte în pericol”, povestește Pușa.
Într-o dimineață, i-a filmat pe agenții care dormeau în mașină, în fața casei, iar un cunoscut a postat clipul pe TikTok. Ulterior, femeia a fost chemată la audieri, i s-a verificat telefonul și a petrecut opt ore la Mureș. Le-a spus autorităților că nu se simte în siguranță. Abia atunci au fost trimise echipaje suplimentare de polițiști și jandarmi, care patrulează acum inclusiv în curte, în schimburi de opt ore.
Infractor de la 18 ani
Snoop a arătat că Emil Gânj a fost condamnat în 2008 pentru act sexual cu un minor. Atunci a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare și 5 ani de încercare, pentru sex cu o fată de 13 ani, în timp ce el avea 18.
În termenul de suspendare, în 2011, Gânj a ucis un bărbat și a fost condamnat la 15 ani și 6 luni de închisoare pentru omor calificat. A fost eliberat condiționat cu 5 ani și o lună înainte de termen, în 2020.
Din 2023 a intrat într-o relație cu Anda Gyurca, potrivit mamei fetei. În ultimii doi ani însă, bărbatul a bătut-o de mai multe ori pe tânără, în ciuda ordinelor de protecție emise împotriva lui și a mandatului de arestare.
Pe 30 aprilie 2025, Judecătoria Luduș l-a condamnat la peste 7 ani de închisoare pentru încălcarea ordinului de protecție și restul pedepsei din condamnarea anterioară pentru omor.
Gânj este căutat pentru crima din 8 iulie, iar Poliția a anunțat și o recompensă de 5.000 de euro pentru prinderea lui. Dar, în ciuda unei operațiuni ample de căutare, întinsă în cinci județe, e încă în libertate.
- Dacă treci printr-o situație de violență domestică, nu ești singură. Sună la 112 sau caută sprijin la una dintre organizațiile din Rețeaua VIF (Asociația ANAIS, Centrul IEESR, Asociația Necuvinte, Asociația Front) ori la DGASPC din județul tău.
A contribuit Răzvan Luțac.
Editori: Alexandra Nistoroiu, Ioana Moldoveanu