Comisarul european Mînzatu: casă monument istoric naționalizată, cumpărată cu 17.000 euro de la stat și extinsă fără autorizație de construcție 

• Ministerul Culturii a transmis, la solicitarea Snoop, că nu există aviz pentru această lucrare. Familia Mînzatu afirmă că nu avea nevoie de vreun act de la Cultură, deoarece a reușit să declaseze imobilul din categoria monumentelor istorice, însă refuză să ofere documentul la care face referire.
• Casa, naționalizată de stat și vândută lui Mînzatu, a costat-o în total pe politiciană 17.000 de euro: a dat un avans de 24.000 de lei și rate de 400 de lei, vreme de zece ani, încheiate când era parlamentar social-democrat. Apoi au extins-o.
• Soții Mînzatu admit că extinderea casei s-a făcut fără să aibă o autorizație de construire.
• Pe site-ul Primăriei Brașov nu există nicio autorizație de construcție între 2009 și 2013 pentru această adresă, deși apar alte autorizații pentru casele de pe Strada Lungă, de la amplasări de plăci memoriale și firme luminoase la „consolidare gol ușă”.
• Audierile lui Mînzatu au loc astăzi, în Parlamentul României, și săptămâna viitoare, în Parlamentul European. 
• Politiciana nominalizată pentru funcția de comisar UE a avut și o firmă deschisă după mandatul de deputat în Parlamentul României, firmă care nu a apărut în declarația de interese. Compania a fost cedată soacrei după un an. Situația legată de firma nedeclarată a apărut într-un articol al publicației europene Politico, text referitor la averile nominalizaților pentru „guvernul UE”.

„Îi mulțumesc Prim-Ministrului României, Marcel Ciolacu, pentru susținere și pentru modul în care a negociat, pentru România și în numele țării noastre, o poziție de reprezentare la cel mai înalt nivel”, este mesajul postat de Roxana Mînzatu pe Facebook după nominalizarea pentru funcția de comisar european, în septembrie 2024.

În vârstă de 44 de ani, Roxana Mînzatu a petrecut  în PSD mai mult de jumătate din viață, o carieră de 24 de ani. A obținut primul carnet de membru de partid pe vremea lui Adrian Năstase și Ion Iliescu, în anul 2000, la 20 de ani. Social-democrata a absolvit Facultatea de Științe Politice, secția în engleză, în 2002.

Între 2003 și 2005, conform CV-ului, a urmat un master în Integrarea Europeană la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir.

„M-am regăsit însă într-un PSD, la vremea aceea al multor profesionişti, nu tineri profesionişti, e drept, dar erau oameni care în zona economică, cel puţin, excelau”, a povestit Mînzatu despre începuturile sale în politică într-un interviu pentru Prima TV.

Prima funcție politică obținută cu ajutorul PSD este cea de consilier județean pentru Brașov, între 2004 – 2008. 

Avea 24 de ani.

Din luna septembrie 2024, Roxana Mînzatu este propunerea României pentru funcția de comisar european în urma negocierilor guvernului Ciolacu cu Ursula von der Leyen, președinta CE.

Social-democrata a obținut și poziția de vicepreședinte a Comisiei Europene și portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”, după ce guvernul a acceptat să trimită o femeie pentru funcția de comisar.

Portofoliul a fost caracterizat de Marcel Ciolacu drept un succes pentru România, în timp ce președintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului să explice de ce nu a obținut un portofoliu economic de comisar european.

Înainte să ocupe postul, Mînzatu va fi audiată în Parlamentul European pe 12 noiembrie. O audiere consultativă are loc astăzi și în Parlamentul României. Social-democrații nu s-au consultat cu liberalii când au propus-o pentru funcția europeană.

Snoop publică traseul profesional, dar și declarațiile de avere ale Roxanei Mînzatu.

Cumpără casa de la stat cu o zi înainte să ajungă subprefect

Pe 25 februarie 2009, Roxana Mînzatu a fost numită subprefect al județului Brașov, în timpul guvernării PSD-PDL. În CV-ul depus, Mînzatu precizează că atribuțiile sale ca subprefect erau legate de coordonare servicii publice deconcentrate, afaceri europene, servicii pașapoarte și permise.

Cu o zi înainte să primească funcția politică din județ, pe 24 februarie 2009, Roxana Mînzatu a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru o casă în centrul Brașovului, pe Strada Lungă, plus o curte, un total de 192 mp.

Imobilul este cumpărat de la stat.

Valoarea casei plus a terenului este de 72.740 de lei, potrivit documentelor obținute de Snoop de la vânzător – societatea publică RIAL SRL. 

Societatea comercială RIAL are ca obiect de activitate administrarea, vânzarea, repararea și întreținerea fondului imobiliar aflat în proprietatea municipiului Brașov.

În documentele consultate de Snoop, suprafața utilă a casei este de 56,25 mp. Roxana Mînzatu declară o suprafață de 76 mp.  

Imobilul din centrul orașului Brașov se află într-o curte în care sunt mai multe case deținute de RIAL SRL.

Pentru locuință, familia Mînzatu a plătit ca avans 24.012 lei (5.600 de euro) și s-a angajat ca diferența de 48.000 de lei să o achite în rate lunare pe o perioadă de maximum zece ani. Rata lunară a fost stabilită la un cuantum de 400 de lei (93 de euro). 

Ultima rată de 400 de lei este plătită în 2019, potrivit documentelor consultate de Snoop.ro.

La acea dată, Roxana Mînzatu era deja de trei ani deputată din partea PSD, mandat început în 2016, și vicepreședinte la nivel național al social-democraților din 2018.

Casa din Brașov este cumpărată de la RIAL în baza legii 112, privind imobilele naționalizate. În primul contract de vânzare – cumpărare, din 24 februarie 2009, apare la cumpărător Roxana Mînzatu. Contractul poartă inclusiv semnătura primarului de la acea dată, George Scripcaru, actualul edil al municipiului Brașov.

„Este casa în care familia mea stă din 1974, în care eu m-am născut, pe care tatăl meu a încercat să o cumpere începând cu 1997, 1998, 1999. El a murit fără să reușească. După mulți, mulți ani, până la urmă vă dați seama data cumpărării este nerelevantă, relevant este cât timp a durat să ajungem să o cumpărăm”, declară Roxana Mînzatu pentru Snoop, când este întrebată dacă a fost o coincidență că a semnat contractul de vânzare-cumpărare cu o zi înainte să ajungă subprefect.

Imobilul din Strada Lungă a fost închiriat de părinții Roxanei Mînzatu în 1974. Contractul a fost reînnoit în 1999 și 2004, potrivit răspunsului primit de Snoop de la RIAL SRL. Tatăl Roxanei Mînzatu a decedat în 2004, iar noii titulari ai contractului au devenit Roxana Mînzatu și mama sa.

Ulterior, în documentele de proprietate apare și soțul său, Cătălin Mînzatu – 12 februarie 2010.

Pentru a putea cumpăra casa, soții au declarat pe proprie răspundere că nu au deținut un alt imobil în Brașov. Roxana și Cătălin Mînzatu sunt căsătoriți din 2006.

În timp ce Roxana Mînzatu era subprefect, soțul a obținut în 2009, tot în guvernarea PSD-PDL, postul de director adjunct la Direcția Regională a Vămilor Brașov, potrivit Adevărul.

Între 2004 – 2008, Roxana Mînzatu a fost consilier județean în Brașov și consilier de integrare la Ministerul Integrării Europene.

Roxana Mînzatu: „Prețul nu a fost preferențial, mi se pare normal”

Contactată de reporterii Snoop, social-democrata susține că nu a beneficiat de un preț preferențial pentru casa și terenul cumpărate în Brașov cu 17.000 de euro, în rate. 

„Eu sunt un om născut din mamă femeie de serviciu și tată șofer. Am trăit într-o casă în condiții foarte modeste. Este printre cele mai modeste case din curte. Toți care au cumpărat au avut prețul conform grilei RIAL. Nu a avut legătură cu Roxana Matei (n.r – numele dinainte de căsătorie). Prețul pentru casa din 2009 este prețul pe care îl practicau ei în raport cu toate proprietățile pe care le-au pus în vânzare”, a spus Mînzatu.

Neagă orice imixtiune a politicului în cumpărarea casei și spune că funcția de subprefect nu are vreo legătură cu contractul de vânzarea cumpărare semnat cu o zi înainte de obținerea funcției la nivel județean.

„Mă deranjează foarte tare asocierea cu funcția de subprefect. Este profund nedrept”, a reacționat Roxana Mînzatu.

Spune că nu știa, atunci când i s-a aprobat casa în vederea vânzării, că va fi deveni subprefect. „Nu a fost în planul meu, așa s-a întâmplat, nici Coaliția de la vremea respectivă nu a fost în planul nimănui”, explică Mînzatu. 

„Mi se pare perfect normal pentru că deveneam subprefect și stăteam într-o casă mizeră și mă căsătorisem de trei ani și nu cred că era ceva atât de oribil să am achiziția la 29 de ani”. – Roxana Mînzatu

Casa își dublează suprafața după cumpărare

Roxana și Cătălin Mînzatu cumpără în februarie 2009 casa de la RIAL, înscrisă ca monument istoric, cu o suprafață utilă de 56 mp și un teren/curte, un total de 192 mp.

Peste patru ani, în declarațiile de avere apare că familia Mînzatu deține o casă de 131 mp și un teren de 320 mp. 

Snoop a încercat să afle cum s-au dublat casa și terenul familiei Mînzatu din centrul Brașovului.

Ianuarie 2012. 

O hotărâre de Consiliu Local decide vânzarea directă a unui nou teren, de 127 mp, către soții Mînzatu. Prețul terenului este de 6.985 de euro. 

Noul teren de 127 mp este comasat cu terenul deja cumpărat de la RIAL SRL în 2009, de 192 mp, împreună cu casa. 

Rezultă o curte de 320 mp. 

• Pentru că nu au achitat integral casa în 2009, a fost pusă o ipotecă de 48.000 de lei în favoarea statului român prin RIAL SRL – imobilul a fost vândut cu plata în rate.
• Ipoteca se mută de la casa și terenul inițial și asupra noului teren obținut de familia Mînzatu, conform răspunsului primit de Snoop de la RIAL.

2010-2012. 

Apare o nouă construcție, alipită casei monument istoric a familiei Mînzatu. Cuprinde trei camere, bucătărie, două băi, cămară, hol, având o suprafață construită la sol de 131 mp.

În cartea funciară se schimbă și descrierea construcției de pe Strada Lungă. RIAL precizează că modificarea are loc în 2013, în baza unor acte emise de Primăria și Consiliul Local Brașov, cu avizul Oficiului de Cadastru Brașov.

RIAL SRL nu a fost informată că familia Mînzatu și-a extins suprafața construită, după ce a cumpărat casa în 2009. 

Familia Mînzatu nu a putut confirma existența unei autorizații de construcție, susținând că a fost vorba de o „modernizare” a casei vechi. Modernizarea a triplat suprafața construită.

Pe site-ul Primăriei Brașov nu există nicio autorizație de construcție între 2009 și 2013 pentru această adresă, deși apar alte autorizații pentru casele de pe Strada Lungă, de la amplasări de plăci memoriale și firme luminoase la „consolidare gol ușă”.

Roxana Mînzatu susține că de toate documentele s-a ocupat soțul Cătălin Mînzatu.

Snoop a solicitat Primăriei Brașov actele administrative emise în 2013 pentru familia Mînzatu și documentația din spatele lor. 

Primăria a precizat că actele includ o adeverință privind o construcție dinainte de 1958. Nu se vorbește despre o construcție nouă sau extindere, iar Primăria spune că documentul are caracter individual și nu poate fi pus la dispoziția presei. 

Ministerul Culturii: Un imobil monument istoric nu poate fi renovat sau extins fără acordul ministerului sau al Direcției județene de Cultură

Casa de pe strada Lungă din Brașov, cumpărată de familia Mînzatu în 2009 de la RIAL SRL, este un monument istoric de categoria B, conform listei monumentelor istorice (LMI). Acest tip de imobil nu poate fi renovat sau extins fără avizul obligatoriu al Direcției Județene de Cultură sau al Ministerului Culturii.

Snoop a întrebat cele două instituții dacă au eliberat un aviz pentru ca monumentul istoric să fie extins sau renovat.

„Ca urmare a verificărilor efectuate de către Direcția Județeană pentru Cultură Brașov, facem cunoscut că în perioada 2009 – 2014 nu a fost emis niciun aviz sau alt document al Ministerului Culturii sau al Direcției Județene pentru Cultură Brașov, care să aprobe extinderea imobilului de pe strada Lungă, monument istoric din grupa valorică B”, a fost răspunsul oferit de Ștefan-Emilian Gamureac, directorul Direcției Patrimoniu Cultural, pentru site-ul de investigații Snoop.ro.

Am întrebat ce se întâmplă dacă un imobil istoric a fost extins fără un acord din partea ministerului sau a Direcției Județene de Cultură.

„În conformitate cu legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, să dispună revenirea la situația inițială și să sesizeze organele de cercetare penală”, a răspuns Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii.

Întrebată de reporterii Snoop dacă deține un aviz pentru extinderea casei din str. Lungă până la 131 mp, Roxana Mînzatu nu a răspuns. A făcut-o însă soțul său, Cătălin Mînzatu. Astăzi director executiv la Direcţia Regională Vamală Braşov.

Acesta susține că imobilul a fost declasat din categoria monumentelor istorice în perioada 2009 – 2011, fără a preciza exact data. A afirmat că declasarea s-a făcut după o decizie de la București, nu la nivel județean, și după o verificare în teren. Nu a dorit să arate documente care să ateste că imobilul pe care îl deține nu mai este monument istoric. 

În schimb, a recunoscut că extinderea casei s-a produs fără o autorizație de construcție din partea Primăriei Brașov.

Cătălin Mînzatu susține că toată construcția a intrat ulterior în legalitate prin cartea funciară în 2013.

Declasarea nu apare în Monitorul Oficial, nu există mențiuni nici în lista monumentelor istorice

Reprezentanți din Ministerul Culturii au declarat că, în cazul în care monumentul a fost declasat, fie și parțial, informația ar fi trebuit comunicată oficial prin Monitorul Oficial. Declasarea casei Mînzatu nu apare în lista monumentelor istorice din 2015.

Mai mult, în Planul Urbanistic General (PUG) de pe site-ul Primăriei Brașov din 2021 se arată că toată curtea – de care aparține și casa familiei Mînzatu – figurează la „ansambluri și monumente istorice nominalizate în LMI 2004”.  

Ministerul Culturii a informat familia Mînzatu că a cumpărat un imobil monument istoric cu regim special

Ministerul Culturii a informat familia Mînzatu încă din 2003 că imobilul are statut de monument istoric și este protejat prin lege. Politiciana Roxana Mînzatu a primit o notă oficială în 2008 care specifica că orice modificare necesită aviz.

Două legi prevăd condițiile în care imobilul din strada Lungă, deținut după 2009 de familia Mînzatu, putea fi extins de la 56 mp la 131 mp.

„Exploatarea și întreținerea clădirii se vor face în conformitate cu legislația în vigoare, orice intervenție, inclusiv reparațiile curente și lucrările de întreținere, fiind permisă numai cu avizul instituțiilor abilitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor. Încălcarea prevederilor legale atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravențională sau penală, conform articolului 54”, se arată în nota primită pe 6 februarie 2008 de Roxana Mînzatu de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Brașov.

Mînzatu primește chiar o atenționare de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu înainte de cumpărarea casei în privința viitoarelor lucrări pe care la va face la casa din strada Lungă:

„În cazul executării unor lucrări ilegale, fără avizul Ministerului Culturii și Cultelor și fără autorizație de construcție făptuitorul este obligat la reconstituirea monumentului sau a părților de monument lezat”.

Cum explică Roxana Mînzatu apariția noii construcții lângă casa monument istoric

Mînzatu admite că imobilul a fost modernizat și extins. Acesta a fost scopul inițial de când au cumpărat casa, susține ea.

„Nu vorbim despre o dublare de la 1.000 sau de la 500 mp. Nu am triplat-o, nu am cvadruplat-o. Am dublat-o să avem măcar un dormitor. De fapt, sunt un birou și două dormitoare. Am făcut-o pentru un minimum confort, eu să stau într-un dormitor cu soțul, mama să stea într-un dormitor. Avem un birou care este parte din casa veche. Bucătăria este deschisă cu livingul”, a reacționat Roxana Mînzatu când a fost întrebată cum s-a dublat construcția de 56 mp până la 131 mp.

Descrie casa pe care a cumpărat-o ca fiind o „fostă șură” la începutul anilor 1900, în stil vagon.

„După ce am cumpărat-o, chiar am așteptat să avem toate documentele. Noi ne-am dorit să o modernizăm de când stăteam în ea, pentru că erau condiții foarte proaste. Eu mi-am pus centrală și apă caldă prin 2005. O să vedeți, vecinii mei au WC-ul în curte. Și ei și-ar moderniza, dar majoritatea nu au putut cumpăra. Cei care au cumpărat au mai făcut după posibilități”, a mai spus Roxana Mînzatu pentru Snoop.ro.

Mînzatu susține că al doilea teren a fost cumpărat pentru a corespunde cu documentele. Spune că inițial statul nu le-a vândut toată suprafața pe care ei știau că o au în actele cadastrale, astfel că au fost nevoiți să achiziționeze întregul teren. 

„Ne-au spus că, dacă nu o luați, nu sunteți în regulă”, a explicat social-democrata pentru Snoop.ro.

De la prefectura Brașov la Eurokorona SRL, firma înființată de soț 

Perioada 2009 – 2011.

După ce pleacă din funcția de subprefect, Roxana Mînzatu trece în CV-ul său că între 7 decembrie 2009 și 27 octombrie 2011 a lucrat la SC Eurokorona SRL Brașov, firmă înființată de soțul ei, cedată în 2011 fratelui său. În prezent, firma este în faliment. 

Domeniul de activitate a fost legat de vânzarea pieselor auto, multe contracte fiind cu instituții de stat.

„Soțul a înființat-o în 2004, abia ne cunoscusem. Nu a avut activitate pe ea. Când mi-am dorit să am activitate de consultanță, am folosit firma lui, am avut echipă acolo, angajați. Am fost trainer, iar după ce ne-a plecat directoarea, am luat eu rolul de director. Efectiv am făcut activități de consultanță. Am avut clienți, venituri, cheltuieli”, a afirmat Roxana Mînzatu pentru Snoop.

În dreptul domeniului de activitate, Roxana Mînzatu precizează că a fost la Eurokorona consultant de fonduri nerambursabile, management proiect și planificare strategică.

În 2010, a primit de la Eurokorona SRL suma de 27.154 de lei pentru activitatea în calitatea de formator și director, conform declarației de avere depuse de soțul Cătălin Mînzatu.

Tot în 2010, Roxana Mînzatu a fost și director la GAL Curbura Carpaților de unde a încasat 10.500 de lei. În CV, susține că în perioada februarie – martie 2010 a lucrat și pentru primăria Comunei Prejmer ca expert proiect.

Astfel, venitul Roxanei Manzatu în cele două calități a fost de 38.654 de lei, aproape 3.221 de lei lunar (750 de euro).

Apar însă venituri și din alte funcții. Mînzatu a fost în 2011 manager de proiecte la Școala Română de afaceri, de unde a primit 129.475 de lei. Ocupă funcția până în iulie 2014, când a revenit pentru scurt timp la Eurokorona ca manager de proiect (nov. 2014 – ian. 2015). 

În poziția oficială pentru Snoop, ea a susținut că nu a lucrat pentru Eurokorona când firma a aparținut cumnatului său.

CV-ul Roxanei Mînzatu arată că ocupă multe funcții publice, dar pentru scurt timp: 

• secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene (martie-septembrie 2015);
• președintă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice pentru patru luni.

Este propulsată secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene pentru șase luni, între martie și septembrie 2015.

De la Ministerul Fondurilor Europene ajunge pentru alte patru luni președintă cu rang de secretar de stat la Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Promovată de Dragnea și Dăncilă ca vicepreședinte PSD în 2018

În epoca Liviu Dragnea, Roxana Mînzatu a fost aleasă deputat pentru legislatura 2016-2020. A evoluat și pe linie de partid.

„Super provocare – vicepreședinte PSD pentru regiunea Centru. Alături de Bogdan Trif, Sibiu, județ frate cu Brașov, zic! Am deja 18 ani – o viață de om – de implicare continuă în PSD Brașov. Misiunea primită azi este însă și mai complexă pentru că sunt legată cumva de destinele tuturor celor pe care i-am avut alături în acești ani în PSD. Le știu gândurile și așteptările ca unul de-al lor, pentru că împreuna am stat, am evoluat, am lucrat, am câștigat, am pierdut, am primit lecții, am făcut lucruri bune. Nominalizarea mea a aparținut doamnei premier Dăncilă, noul președinte executiv al PSD și îi mulțumesc”, a postat Roxana Mînzatu pe 10 martie 2018.

Între 10 iunie și 4 noiembrie 2019, deputata PSD este promovată ca ministru al Fondurilor Europene în guvernul Dăncilă.

Firma deschisă după mandatul de deputat nu apare în declarația de interese. Este cedată soacrei după un an

Roxana Mînzatu își termină mandatul de deputat în decembrie 2020. Din 1 aprilie 2021, chiar în ziua când a împlinit 41 de ani, devine asociat unic și administrator al societății RO AGORA SRL.

Domeniul de activitate al firmei este consultanță fonduri nerambursabile și training fonduri nerambursabile.

Firma a avut prima adresă pe Strada Lungă, domiciliul Roxanei Mînzatu. Pe 11 ianuarie 2022, ea hotărăște să se retragă din firmă și o cedează Doinei Mînzatu, soacra sa. Noua adresă a firmei este pe strada Sitei, domiciliul unde apar înregistrate și alte firme. Printre acestea și Eurokorona SRL, la care Roxana Mînzatu a lucrat.

Roxana Mînzatu recunoaște că soacra sa nu are vreo legătură cu fondurile europene și că a trecut firma pe numele ei doar pentru a o menține „în viață”.

Firma nu apare în declarațiile de interese depuse de Mînzatu. Fără să fie numită, aceasta apare și într-o referință dintr-un articol al publicației Politico, despre proprietățile actualilor nominalizați pentru portofolii de ”miniștri europeni”. 

Mânzatu a precizat că nu era obligată să facă acest lucru, deoarece în 2022, când a depus declarația de interese, era ieșită din firmă. Firma a avut și un mic profit în 2021, dar Roxana Mînzatu neagă că a încasat vreun ban din firmă. „Zero lei.”

„La final de 2021, când premierul (n.r. – Marcel Ciolacu) m-a rugat să mă întorc în guvern ca secretar de stat i-am spus, bine, dar pentru cât timp? Secretar de stat am mai fost, cinci luni, șase luni, trei luni și după aia iar te întorci unde? Decizia mea a fost să nu o desființez cu totul, să o las, în ideea că nu știu cât voi fi secretar de stat”, a explicat Roxana Mînzatu de ce a trecut firma pe numele mamei soțului.

Redevine secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene

După intrarea PSD la guvernare alături de PNL, în noiembrie 2021, Roxana Mînzatu primește din nou o funcție guvernamentală: secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Din martie 2022 trece ca secretar de stat la Cancelaria premierului – departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene.

Din iunie 2024 a devenit europarlamentar pe listele PSD. Din această poziție, Roxana Mînzatu a fost propusă de către România comisar al CE, cea mai importantă poziție executivă la nivel european pe care un român o va ocupa în actuala legislatură. 

Editor: Iulia Roșu
Video: Răzvan Luțac
Foto colaj cu Roxana Mînzatu: Saul Pop / Inquam Photos