Cimitirul IOR. Cine sunt oamenii care au ras 12 hectare din parc ca să pregătească terenul pentru „târguri și ballroom-uri”

• Snoop începe o investigație-serial despre un caz care a afectat sute de mii de români: 12 hectare de parc distruse complet chiar în inima celui mai populat sector din București. Reacția nu a venit din partea autorităților, ci a cetățenilor: locuitorii și activiștii au dat semnalul de alarmă în timp ce instituțiile statului au tăcut sau au bâjbâit. 
• Am documentat, timp de mai multe luni, cine sunt proprietarii, istoricul cazului, investigațiile oficiale, greșelile făcute de autorități și ce se va întâmpla mai departe cu zona retrocedată.
• Toate pistele duc la familia Băjenaru, ascunsă în spatele Mariei Cocoru, o nonagenară decedată anul trecut, proprietară a terenurilor. Cu afaceri imobiliare, familia a preluat firme de la milionarul Dragoș Dobrescu și închiriază spații statului.
• Deși discreți, „moștenitorii” au proprietăți, mașini scumpe și legături cu figuri din fostul PDL, din perioada în care primarul democrat-liberal Videanu a retrocedat bucata din parc. 
• Reporterii Snoop au aflat cel puțin două inadvertențe în restituirea terenului către urmașii moșierului care l-a câștigat la o licitație acum 122 de ani.

Cum a ajuns Maria Cocoru proprietară peste o bucată din IOR 

Vecinii de pe strada Piscului, din Sectorul 4, nu știu cum arată Maria Cocoru. Fostă Băjenaru, parte dintr-o familie cu legături cu afaceriști și oameni politici. 

I-au auzit numele în repetate rânduri la TV, i l-au citit în ziare și pe site-uri, cam de fiecare dată când apărea o știre despre un incendiu sau o defrișare masivă în Parcul IOR (oficial Parcul Alexandru Ioan Cuza). Îi cunosc numele și de la avizierul de întreținere: o singură persoană la apartamentul numărul 70. Dar nu au văzut-o niciodată, nici ieșind la cumpărături, nici la ședințele de bloc, nici pe banca de pe aleea din față.

„Eu locuiesc aici din ‘86 și nu știu cum arată”, spune o locatară. „Știu că e o întreagă poveste cu parcul, cu amenzile. Dar ea aici nu mai locuia de mulți ani. Stă un nepot al ei.” Un nepot din familia Băjenaru. E ceea ce le-a spus jurnaliștilor care au venit, până anul trecut, să bată la ușa apartamentului Mariei Cocoru. 

Maria Cocoru nu a fost o femeie oarecare.

În 2005, femeia din Vidra, Ilfov a ajuns proprietară pe 12,2 hectare din Parcul IOR, printr-o decizie semnată de fostul primar Adriean Videanu (PDL), în baza Legii 10/2001, a retrocedării imobilelor luate abuziv de statul comunist înainte de 1989. 

Teren pe care, 20 de ani mai târziu, au mai rămas doar câteva trunchiuri dezgolite de copaci, puse la pământ și aranjate unul lângă altul, ca niște cruci într-un cimitir: „Cimitirul IOR”.

Săptămâna trecută, un buldozer a răsculat pământul și a smuls cioturile copacilor cu tot cu rădăcini. Spre aleea care dă către lac, au apărut un carusel, un generator pe motorină și niște mașinuțe colorate.

Terenul provenea din fosta moșie Dudești-Cioplea a arendașului bulgar Ivan Grueff, care ajunsese să stăpânească o mare parte din actualul Sector 3. Moștenitorul acestuia, nepotul Eduard Ioan Dan Romalo, a fost cel care i-a cesionat drepturile de proprietate Mariei Cocoru, pe atunci în jur de 70 de ani.

În 2015, într-un interviu pentru Antena 3, Romalo spunea că „aveau nevoie de mine numai ca pion, pentru că aveam dreptul” și că a primit din tranzacție suficienți bani cât „să trăiesc liniștit, să-mi cumpăr o mașină nouă și să pot să finanțez preocupări culturale”. 

De-a lungul anilor, Cocoru a primit mai multe terenuri, conform extraselor de la cadastru consultate de Snoop: în parcul Brâncuși, pe bulevarde, străzi dintre blocuri, într-un rond de pe Bulevardul Basarabia și chiar sub o benzinărie Petrom. 

În 2024, a murit la 90 de ani, iar terenul din IOR a rămas în administrarea unor oameni cu afaceri în domeniul imobiliar și al spațiilor de joacă din alte sectoare ale Capitalei.

După retrocedare, au urmat ani de procese inițiate de ONG-uri, în speranța reîntregirii parcului. Între timp, pe terenul devenit peste noapte proprietate privată, contabili, IT-ști, avocați, artiști, pensionari s-au transformat în rangeri ai unui parc abandonat de autorități.

*Pentru documentare am folosit arhiva de ziare de pe platforma Arcanum.

Semnături false și legi greșite. Procurorii investighează

Deocamdată nu se știe cine sunt moștenitorii Mariei Cocoru. Succesiunea urmează să aibă loc.

Între timp, DNA cercetează retrocedarea celor 12,2 hectare din Parcul IOR, după mai multe plângeri depuse de cetățeni.

În martie 2024, după amenda istorică de 35 de milioane de euro, procurorii au ridicat documente de la Primăria Capitalei. Sancțiunea a fost aplicată pentru că proprietarii au defrișat stratul vegetal pe o suprafață de 9.000 de metri pătrați. 

Contactați de Snoop, procurorii DNA au refuzat să ofere informații despre stadiul anchetei sau despre infracțiunile vizate, sau natura plângerilor primite.

La începutul acestui an, primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat că se gândește să intre la masa credală, în încercarea de a stabili cine sunt moștenitorii și de a recupera amenda de 35 de milioane de euro. 

Procurorii au primit și un raport al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP), care a verificat documente de la mai multe instituții privind istoricul proprietarilor și cum s-a făcut retrocedarea terenului în anii 2000, la sesizarea fostului prefect al Bucureștiului, Rareș Hopincă. Tot el a contestat în instanță decizia de retrocedare. Deocamdată, procesul început de Prefectură e suspendat, până la soluționarea dosarului de către DNA. 

Una dintre neregulile sesizate este că terenul a fost retrocedat în baza unei legi greșite. 

În 2005, spune fostul prefect Hopincă, terenul ar fi trebuit retrocedat în baza legii fondului funciar, nu a Legii 10, care se referă la imobilele preluate abuziv de comuniști. Asta pentru că IOR este parte din fosta moșie Dudești-Cioplea, teren arabil, expropriat în trecut prin reformele agrare.

ANRP a refuzat să ofere date din raportul său, însă surse apropiate anchetei au declarat pentru Snoop că inspectorii au găsit suspiciuni de fals. Mai exact, semnăturile depuse de moștenitorul arendașului, Eduard Ioan Dan Romalo, la Primăria Capitalei, pe cererile de retrocedare pentru terenurile din fosta moșie Dudești-Cioplea, nu seamănă între ele. 

„Ăsta e doar un aspect. Fondul problemei e altul: dreptul de proprietate”, spun surse din anchetă. Potrivit acestora, Primăria Capitalei a retrocedat „mai mult decât ar fi trebuit” din Parcul IOR.

Rareș Hopincă confirmă pentru Snoop că asta a citit și el în raportul ANRP.

„Romalo a venit, a pus primăriei dosarul pe masă și a spus: ăsta este terenul meu, îl vreau. Iar primăria a spus: bine, ia-l. Fără să verifice, așa cum ar fi trebuit, dacă ceea ce cerea Romalo este corect, în suprafața pe care o cere și în locul pe care-l cere”, explică surse din anchetă.

Firmele familiei Băjenaru 

Un personaj-cheie în schema retrocedării terenului din Parcul IOR este Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru. Vecinii spun că locuiește în fostul apartament al acesteia și că „nu se poate discuta cu el”. Reporterul Snoop i-a bătut la ușă, dar nu a răspuns nimeni.

Petre Băjenaru (57 de ani) este implicat în mai multe afaceri imobiliare, fiind acționar în BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, precum și asociat în firme deținute de rudele sale – Vasile, Constantin Daniel și Lucian-Ionuț Băjenaru – cum ar fi Grueff Management SRL (numele moșierului care a deținut inițial parcela retrocedată), BASP Management SRL, BASP Comercial Palace SRL și BASP Invest Team SRL.

BASP Ideal SRL a fost fondată în 2006 de omul de afaceri Dragoș Dobrescu, membru în ceea ce presa a numit „Grupul de la Monaco”, o rețea informală de afaceriști și politicieni conectați la contractele publice. Ulterior, i-a vândut firma lui Petre Băjenaru, implicat și el în afaceri imobiliare și retrocedări. Dobrescu a fost anchetat de DNA într-un dosar de corupție privind construcția magistralei de metrou Drumul Taberei.

G4Media scria în 2018 că Ministerul Fondurilor Europene, condus atunci de Rovana Plumb, a închiriat sediul de la grupul de firme BASP Property SRL și BASP Ideal SRL (controlate de Petre Băjenaru). Recent, fostul ministru PSD al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, s-a plâns de chiria mare plătită de minister pentru sediu: 2,4 milioane de euro anual.

În vizitele sale pe terenul retrocedat din IOR, Sorin Tuță, administratorul terenurilor aflate pe numele lui Cocoru, conduce o mașină care are la numărul de înmatriculare „BSP”, la fel ca autoturismul la volanul căruia jurnaliștii l-au surprins în trecut pe Petre Băjenaru, dar și ca alte mașini conduse de membri ai familiei Băjenaru.

Aceeași mașină a fost surprinsă și în 2019 pe lângă Parcul Brâncuși, ce aparține tot Mariei Cocoru, unde doi bărbați au dat jos bannerul cu „Salvați Parcul Brâncuși” montat de activiști. S-a întâmplat în perioada în care Consiliul General a aprobat un PUZ ce permitea construirea unor blocuri de 10 etaje.

Jurnaliștii Snoop nu au putut să-l contacteze pe Petre Băjenaru, dar l-au sunat pe Dan Băjenaru (nepotul lui Petre). Acesta din urmă apare într-un articol din PressOne, din 2022, ca fiind cel care negocia închirierea terenurilor din parc și confirma planul de a construi un mini Disneyland pe bucata retrocedată.

Dan Băjenaru a negat că are vreo legătură cu terenul din Parcul IOR și a refuzat să comenteze relația dintre familia Băjenaru și Maria Cocoru.

Tinerii Băjenaru: „Vin sărbătorile, oamenii au nevoie de liniște, nu de spectacole ieftine”

De același refuz ne-am lovit și când i-am contactat pe verii lui, Alexandru și Mihăiță Băjenaru, care locuiesc în comuna Vidra, județul Ilfov. Acolo unde și-a petrecut Maria Cocoru ultimii ani de viață. 

Potrivit oamenilor din sat, care au cunoscut-o, Maria Cocoru a fost sora lui Spirea Băjenaru, tatăl celor patru frați Băjenaru – Petre, Ion, Vasile și Marin -, care au, la rândul lor copii: pe Daniel, cel care negocia închirierea terenurilor din IOR, Ionuț-Lucian, Alexandru și Mihăiță.

Cocoru a locuit la câteva case distanță de Mihăiță Băjenaru, într-o vilă aflată pe numele Paraschivei Băjenaru, cumnata ei. Despre Maria Cocoru, localnicii spun că era „vorbăreață cu toată lumea” și „cocoasă, că na, a stat la București”.

• 1.770 de metri pătrați e suprafața desfășurată a celor trei vile din Vidra care aparțin diverșilor membri ai familiei Băjenaru.

Mihăiță Băjenaru, 32 de ani, nu a răspuns când am sunat la poartă, deși la ferestrele în formă de arcade a apărut de câteva ori o siluetă. În curte are două mașini, ambele cu terminația „BSP” la numărul de înmatriculare, la fel ca autoturismele firmelor familiei sale. În imaginile de pe rețelele sociale, Băjenaru se mai afișează cu un al treilea BMW.

Tânărul a răspuns, în schimb, la telefon.

„Nu am de-a face cu aceste retrocedări. Poate ați greșit numărul”, a spus el inițial. 

S-a ferit să dea vreo explicație legată de mătușa lui: 

„Nu are asta importanță: cine este Maria Cocoru, în primul rând. În al doilea rând, vin sărbătorile și toată lumea are nevoie de liniște, nu de spectacole de-astea ieftine, de jurnalism d-ăsta cu care vă ocupați voi. (…) Ar trebui să vă ocupați de ceva frumos, nu de chestii din astea ieftine, da?”. 

Apoi, a închis apelul.

Dintr-o casă identică cu cea a lui Mihăiță Băjenaru, în capătul celălalt al comunei, Alexandru Băjenaru ne-a întâmpinat la poartă. „N-am nicio legătură cu această familie”, a repetat el pe parcursul discuției, întrebat despre Maria Cocoru, Petre Băjenaru și toate pistele care duc de la IOR la familia lui. 

Despre autoturismul Skoda gri din curtea sa, cu „BSP” la plăcuțele de înmatriculare, a spus că e „pe persoană fizică”, nu pe firmă. 

„Nu căutați unde trebuie. Ce, apare numele meu pe undeva?”, a adăugat el.

Ambii bărbați au negat vreo legătură între familia lor și politică. Informațiile Snoop arată însă altceva.

Donații pentru PDL

Primarul care a făcut retrocedarea contestată este Adriean Videanu, PDL. Același partid în jurul căruia se învârt și alte nume apropiate de familia Băjenaru. 

Într-o listă de donații din 2002, Petre Băjenaru figurează cu o contribuție de 40 de milioane de lei vechi – peste 3.000 de euro în banii de azi, raportat la inflație. Alături de el apare și numele Marin Băjenaru, unul dintre frații săi și tatăl lui Mihăiță. 

Pe acea listă de donatori mai erau Vasile Blaga și Adriean Videanu.

Același arhitect pentru afacerile Băjenaru și proiectele publice din era PDL

Legăturile cu PDL apar constant în istoricul familiei Băjenaru. 

În PUZ-ul din 2007 pentru adresa șoseaua București-Ploiești nr. 1 –  unde se află astăzi clădirea BASP Victoria, sediul Ministerul Investițiilor Europene – proiectantul este Vlad Cavarnali, care semna din partea companiei East Wind Arhitect, firmă la care era și acționar.

Numele lui Cavarnali și Băjenaru sunt unul lângă altul în document.

Cavarnali a fost, în 2011, conform Agerpres, membru în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei. Dar, anterior, a fost șef birou la Consiliul Județean Ilfov, când președinte CJ era Cristache Rădulescu, PDL.

În plus, a fost și inspector la Primăria Sector 3 în timpul mandatului lui Liviu Negoiță, primar PDL care l-a precedat pe Robert Negoiță.

Vlad Cavarnali este și cel care, prin cealaltă firmă din portofoliu, Alpha Studio, a realizat arhitectura mall-ului Park Lake, aflat pe cealaltă bucată retrocedată din parcul IOR. Conform unui articol din arhiva Jurnalul Național, este cel care a cerut acordul de mediu pentru ridicarea mall-ului.

În vacanță cu consilierul PDL al lui Vasile Blaga

Mai mult, Dan Băjenaru apare în fotografii, într-o vacanță din 2014, cu profesorul universitar de la ASE, Cristian Teodor. Conform CV-ului, acesta din urmă a fost consilierul președintelui Senatului între ianuarie și iunie 2012.

În acea perioadă, președinte al Senatului era PDL-istul Vasile Blaga. Teodor a fost pe listele PDL Giurgiu pentru Camera Deputaților, fiind și secretar general al organizației municipale.

Contactat de Snoop, Cristian Teodor a spus că Dan Băjenaru i-a fost coleg de liceu, dar cu restul familiei sale nu are niciun fel de relație.

Administratorul firmei, „consilier local PDL”

Și unul dintre administratorii din grupul BASP a lucrat în primăria Sector 4 pe filiera PDL.

Este vorba de Florian Păcuraru-Cănuțoiu. În 2011, site-ul B365.ro îl numea „consilier local din partea PDL”. Deși nu are declarația de avere pe site-ul ANI și nici pe site-ul primăriei, acesta apare ca membru în comisia de buget și finanțe a Consiliului Local Sector 4, unde putea fi prezent doar din funcția de consilier local.

El a locuit la câteva blocuri distanță de familia Băjenaru, în cartierul Berceni, și a fost administrator al firmei BASP One Oil SRL, controlată de Petre Băjenaru (99%) și Dan Băjenaru (1%), din 2012 și până la radiere, în 2019.

Cănuțoiu a fost angajat și la Poliția Comunitară Sector 4, în timp ce soția sa a lucrat pentru ADP Sector 4. 

Tot în Primăria Sector 4 a fost angajat, între 2013 și 2023, și Lucian Ionuț Băjenaru, care a lucrat la Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) Sector 4. 

Dincolo de cine va moșteni terenul Mariei Cocoru, în spatele celor 12,2 hectare din IOR se află o întreagă rețea de oameni, afaceriști, unii cu legături politice. 

Zona retrocedată urmează să fie închiriată: „parc de distracții, terase, tot pentru cetățeni” 

„Credeți-ne că o să fie frumos”, este promisiunea lui Sorin Tuță, cel care se prezintă drept mandatarul fostei proprietare Cocoru, și administratorul tuturor terenurilor aflate pe numele femeii. 

L-am întâlnit la începutul anului în zona retrocedată din IOR, alături de Sorin Mușat, chiriaș pe teren. Acesta din urmă este implicat alături de tatăl lui, Mihai Mușat, în afaceri cu spații de joacă în parcuri.

În spatele lor, cât stăm de vorbă, un bărbat taie cu drujba trunchiuri de copaci. „Igienizează”, avea să-mi explice Tuță, după ce își parchează mașina în parc, în spatele bisericii de lemn de pe bulevardul Liviu Rebreanu.

Tuță confirmă că proprietarii ar fi vrut în IOR un „mini Disneyland” și că „au plătit bani grei pentru un studiu în Franța”, dar nu au vrut primăriile. 

„Am vrut multe lucruri bune să facem, dar nu am fost lăsați”, spune bărbatul.

„Blocuri în niciun caz nu vor fi aici. Parc de distracții, terase, tot pentru cetățeni”, spune și Sorin Mușat. „Ballroom-uri”, adaugă. Toată zona va fi de închiriat.

Poate va fi un „târg d-ăsta tradițional, meșteșugăresc, să se potrivească cu biserica”, îl completează Tuță. Ceva „util”.

Terenul pe care este ridicată biserica de lemn din IOR a fost donat de proprietari Patriarhiei, pentru că „sunt oameni ai lui Dumnezeu”, susțin cei doi bărbați. 

Oamenii de la biserică confirmă, într-un dialog cu Snoop, dar se declară dezamăgiți de peisajul cu care sunt întâmpinați enoriașii. N-au scăpat de lanțurile drujbei nici pomii fructiferi de pe lateralul lăcașului.

„Dacă ar fi fost spațiu verde, ar fi permis cineva să taie aici? La mine în curte nu comandă nimeni”, ține Tuță să sublinieze.

Potrivit legii, este necesar aviz de la Primăria Capitalei pentru orice tăiere de arbore, indiferent dacă e pe teren public sau privat.

Tuță promite în schimb că, printre căsuțele cu mâncare și icoane, vor fi și arbori.

Bucureștenii implicați în asociațiile care apără Parcul IOR sunt de părere că Maria Cocoru a fost doar un paravan pentru o schemă imobiliară cu un teren estimat la 66 de milioane de euro. În fond, așa s-a întâmplat și cu alte terenuri cu potențial de a deveni valoroase imobiliar. Un exemplu a fost documentat de RISE Project.

Cine sunt oamenii care au ordonat tăierile de copaci din Parcul IOR

Deși Maria Cocoru a murit, împuternicirea dată lui Tuță rămâne valabilă, întrucât obligațiile ei contractuale se transferă automat moștenitorilor, atât timp cât contractul nu prevede explicit că devine nul la decesul uneia dintre părți, explică avocații consultați de Snoop.

• Sorin Tuță (foto), administratorul terenului retrocedat din IOR, e implicat în mai multe afaceri cu drepturi litigioase în Capitală. A vândut, de pildă, terenul fostei baze Spartac – luat inițial de la Romalo – pentru 52 de milioane de euro, către Sonae Sierra și Caelum Development. Acolo a fost construit mall-ul ParkLake.

După ce a fost amendat de Poliția Locală pentru tăieri ilegale de copaci, Tuță a deschis mai multe procese contestând amenzile. Pe unele le-a câștigat deja.

În dosarul incendiului din 24 august 2024, a cerut daune de 20.000 de euro, pentru copacii arși și terenul afectat, dar instanța i-a respins cererea: nu avea dreptul legal să reprezinte proprietara și nici nu a depus la dosar contractul în original, ci doar „o copie simplă care nici măcar nu a fost certificată ca fiind conformă cu originalul”, potrivit dosarului consultat de Snoop. 

Și firma MTM Imperium SRL, deținută de Sorin Mușat, prin care administrează spații de joacă, a cerut să fie parte civilă în același dosar. Autorul incendiului, reținut de poliție, are probleme psihice.

• Sorin Mușat, 37 de ani, e fiul lui Mihai Mușat, om de afaceri care deține locurile de joacă din Orășelul Copiilor din Sectorul 4. Despre Mușat senior PressOne scria că este creierul din spatele planului de a construi un Disneyland în IOR. Pentru observatornews.ro a declarat însă că nu are nicio legătură cu parcul sau cu afacerile fiului său: 

„E băiatul meu, dar nici el nu mi-a zis nimic mie. Eu nici nu-l bag în seamă. Ce o avea el în cap, nu ştiu. Nu discutăm pentru că avem alte principii de viaţă.”

Mușat junior a închiriat spații din IOR, conform unui contract ajuns în posesia Snoop.

De-a lungul timpului, Mușat (foto) a fost de mai multe ori agresiv fizic și verbal cu locuitorii Sectorului 3 din grupul civic „Aici a fost o pădure”, o arată filmările publicate de grup pe rețelele sociale, dar și dosarele consultate de Snoop pe Lege5. 

În decembrie 2024, unul dintre cetățeni a ajuns la spital, după ce Mușat i-a dat cu spray lacrimogen în față. Altădată, a amenințat un activist că va fi ars de viu și că va sări „cu toporul” împotriva celor care se opun tăierilor de copaci din zona retrocedată. Toate s-au întâmplat de față cu polițiștii locali și chiar în dialog cu ei.

„Vă salut domnu’ polițist, să trăiți! De astăzi, cică, cine intră pe teren, tre’ să-i bat! Și acuma vă aduc la cunoștință că cine va intra pe teren, mă duc să iau toporul și-o să-i bat. Am câțiva activiști din ăștia pe țeavă de tre’ să-i bat. De astăzi, trebuie să le luăm datele, pentru că pe mine mă interesează, noi fiind interlopi, noi trimitem 3-5 copii din ăștia să le dea foc de vii, e simplu”, s-a adresat Mușat polițiștilor locali, filmat de un activist, care ulterior a depus și plângere la poliție.

Unii dintre cei agresați de Mușat au obținut ordin de protecție în instanță.

Și nu sunt singurii.

În 2023, mama lui Sorin Mușat a obținut ordin de protecție, acuzându-l că a agresat-o și a amenințat-o, în timp ce încerca să o apere pe partenera lui însărcinată, se arată în motivarea instanței. „El o lovea și o punea să râdă”, a povestit mama lui Sorin Mușat în fața judecătorilor.

Ea a mai declarat că fiul ei consumă alcool și alte substanțe, „îi terorizează”, refuză controlul psihiatric și a incendiat casa în trecut.

Nu e prima plângere: în 2014, întreaga familie a cerut ordin de protecție, după ce Mușat a stropit cu benzină în casă și a amenințat că-i dă foc. Judecătorii au respins cererea atunci, pentru că mama a spus că nu se teme de el. 

În 2017, Sorin Mușat a fost urmărit penal după ce l-a lovit și amenințat cu moartea pe vicepreședintele Asociației Române de Agrement și Distracții „Dracula”, din care fac parte cei care dețin utilajele din Orășelul Copiilor, inclusiv Mihai și Sorin Mușat. Juniorul s-a supărat că nu a putut instala un utilaj în zona în care dorea, scrie în motivarea instanței. Dar urmărirea penală a fost oprită, pe motiv că bărbații s-au jignit reciproc și nu au fost „vătămări semnificative”.

MTM Imperium SRL, firma administrată de Sorin Mușat, este chiriașă în Parcul IOR. Potrivit termene.ro, compania are pierderi, niciun angajat și un risc ridicat de insolvență. Mușat mai figurează ca administrator și la Disney Manya SRL, o firmă din administrarea restaurantelor.

La același sediu din Ilfov cu cele două firme mai funcționează și Disney Amusament SRL, deținută de mama lui Mușat, prin care administrează spații de joacă din Orășelul Copiilor.

Mușat și Tuță au fost văzuți în repetate rânduri pe terenul retrocedat, coordonând drujbarii care au tăiat copacii din IOR. Din informațiile Snoop, aceștia nu sunt angajați legal, ci au fost plătiți cu ziua. Printre ei se află și persoane fără adăpost.

Au tăiat copacii, de față cu poliția locală

Printre personajele care apar des în filmările de pe rețelele sociale pe terenul retrocedat este și Mihai Lazăr. Acesta deține Ital Lazar Prodimpex S.R.L. prin care face tractări auto, o firmă pe pierdere și în risc de insolvență, potrivit Termene.ro.

Mașinile firmei lui Lazăr sunt parcate pe un teren aflat în proprietatea Mariei Cocoru, pe Aleea Barajul Cucuteni, la 500 de metri de zona retrocedată. 

Lazăr a tăiat copaci cu drujba, uneori de față cu polițiștii locali, alteori, intrând în conflict cu localnicii, conform filmărilor.

Mihai Lazăr spune, în discuția cu reporterul Snoop, că a ajuns să taie copacii din IOR dintr-o „obligație” pe care o avea față de Sorin Tuță și că nu cunoaște familia Băjenaru.

Dezbaterea: a fost sau n-a fost spațiu verde

Ani la rând, terenul retrocedat din IOR, cât 12 stadioane de fotbal, a fost disputat în instanță. În 2016, Primăria Sectorului 3 a dat în judecată Primăria Capitalei, deținătoarea terenului, încercând să anuleze retrocedarea. Deși instanța a dat dreptate primăriei de sector, chiar PMB a făcut recurs și retrocedarea a rămas în picioare. 

Un deceniu mai târziu, Înalta Curte a decis că terenul nu a fost niciodată parc, ci suprafață construibilă, clasificată drept „curți-construcții”. Un spațiu viran, cu vegetație spontană, fără bănci sau alte elemente specifice unui parc. În Planul Urbanistic General din 2000, partea retrocedată apare ca zonă CB3 – zone de investiții.

În 2007, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență prin care a modificat OUG 195/2005 pentru protecția mediului. S-a întâmplat după scandalul privind retrocedarea Parcului Bordei către omul de afaceri Costică Constanda. 

Prevederile adoptate atunci de Guvern interzic schimbarea destinației terenurilor amenajate sau prevăzute ca spații verzi, în documentațiile de urbanism, precum și reducerea suprafețelor acestora, indiferent de regimul juridic. Orice act administrativ sau juridic care încalcă aceste reguli este considerat nul.

Cu alte cuvinte, chiar dacă un teren nu apare în acte ca spațiu verde, dacă este amenajat ca atare — cu copaci, iarbă, alei, mobilier urban — nu poate fi transformat legal în altceva, nici măcar dacă este proprietate privată.

În 2014, Parlamentul a modificat Legea 24/2007 a spațiilor verzi urbane: terenurile private marcate ca „curți-construcții” pot fi declarate spații verzi doar după expropriere. Dar legea nu se aplică retroactiv. 

„Toate spațiile verzi din oraș au fost declarate sau amenajate înainte de 2014”, explică Dan Trifu, președintele Eco-Civica, unul dintre ONG-urile care a contestat în instanță retrocedarea terenului din IOR. 

El spune că denumirea „curți-construcții” este doar o clasificare cadastrală, care nu înseamnă automat că se poate construi. Încadrarea aceasta este un pretext folosit pentru a justifica distrugerea sau dispariția unor spații verzi, spune Trifu.

„Faptul că au taiat, fără drept, vegetația nu înseamnă că nu mai există destinația de spațiu verde pentru că articolul 71 din OUG 114/2007 face referire la destinația terenului și nu la funcțiunea lui. Destinația de spațiu verde-parc nu a încetat niciodată de la amenajarea parcului până în ziua de azi” – Dan Trifu, Eco-Civica

Cum încearcă activiștii să recupereze parcul IOR

Terenul retrocedat a fost amenajat ca parc dinainte de toate bătăliile care se dau acum în instanțe. O arată imaginile din satelit de pe Google Earth care surprind alei pietonale și copaci. După Revoluție, statul român a definit pe hârtie ce înseamnă domeniul public și domeniul privat, iar parcurile au fost incluse automat în domeniul public, conform Codului administrativ.

Cu acest argument a mers în instanță Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan. „Avem imagini de-atunci, chiar și din comunism, cu alei, cu copaci înfloriți”, spune Bogdan Stroe, membru al grupului și fost consilier general în perioada 2016-2020. Locuiește de 15 ani în vecinătatea IOR. 

Când vorbim, la final de februarie, zăpada e aproape topită în parc, a dispărut și mesajul scris cu suc roșu sângeriu: „PARC FURAT”. A revenit imaginea gri-neagră scoasă dintr-un film postapocaliptic. Trunchiuri de copaci zac doborâți, pe alocuri sunt petice de pământ pârjolit. Pe partea cealaltă a parcului, câte un alergător mai străbate din când în când pustietatea.

Stroe susține că retrocedarea s-a făcut ilegal, întrucât terenul era în domeniul public, iar acesta nu poate fi retrocedat în natură fără a fi trecut mai întâi în domeniul privat printr-o hotărâre a Consiliului General – hotărâre care nu a existat niciodată.

„A fost un abuz clar”, spune el.

Mai există două căi posibile, explică Stroe: 

• Una este exact ce încearcă atât EcoCivica, cât și Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan să facă: să anuleze retrocedarea în instanță. 
• A doua este ca Primăria Capitalei să-și asume exproprierea celor 12,2 hectare. Un demers, de altfel, costisitor.

Ultimul termen al procesului (de anulare a decizie de retrocedare cu Primăria Capitalei) început de GIC IOR-Titan a fost marți, 22 aprilie. Instanța a amânat pronunțarea pentru 6 mai.

Cauza fusese deja amânată o dată, pentru ca ONG-ul reclamant să-și precizeze temeiul legal – adică să explice de ce are dreptul să conteste retrocedarea. E un argument invocat constant de avocații Mariei Cocoru și acceptat până acum de instanțe.

Stroe a încercat, în calitate de consilier general, să dea în judecată retrocedarea, dar cererea i-a fost respinsă pentru lipsă de calitate procesuală. I s-a părut „absurd”: consilierii ar trebui să apere interesele cetățenilor, dar nu pot face asta în instanță, spune el. Așa a luat naștere, și juridic, Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan – ca să poată continua lupta pentru parcul IOR ajuns pe numele Mariei Cocoru. Fostă Băjenaru. 

***

În episodul al doilea, arătăm cine sunt cei responsabili să prevină dezastrul din IOR: autoritățile. Vedem cum lipsa de reacție a creat un precedent periculos pentru alte parcuri și spații verzi din București. Și cum, când statul tace, oamenii nu mai așteaptă și își iau singuri dreptatea în mâini.

A contribuit Răzvan Luțac 
Editor: Iulia Roșu
Video: Raed Krishan