Chirurgul vedetelor Marek Vâlcu face operații ORL, fără specialitate, și le impune pacientelor clauze de tăcere

• Snoop a discutat cu mai multe femei care îl acuză pe cunoscutul chirurg plastician că a realizat operații care necesitau o altă specialitate. Unele dintre ele au semnat contracte prin care erau obligate să nu se adreseze justiției, în urma operațiilor, și nici să discute public despre acestea.
• Colegiul Medicilor plimbă cazul de 3 ani și jumătate fără o rezolvare. Una dintre paciente susține că a rămas cu sechele, l-a dat în judecată pe medic și își spune povestea. 
• Alte paciente au dat declarații la dosar, au vorbit cu Snoop sau au lăsat recenzii negative acuzând același lucru: că Marek Vâlcu făcea operații de deviație de sept sau rezecție de cornete fără un medic ORL alături.
• Contactat de Snoop, medicul Vâlcu refuză dialogul: „Nu comentez nimic”.

„Când un doctor efectuează proceduri medicale altele decât cele pentru care s-a specializat și a primit drept de liberă practică încalcă deontologia, dar și legea. Practică o altă profesie pentru care nu s-a pregătit și nici nu este autorizat”, explică avocata Flavia Tutovanu, specializată pe malpraxis, în dialog cu Snoop. 

Monica Feliu este o pacientă care s-a dus la un chirurg plastician cu notorietate pentru a se trata de o afecțiune. După ce a fost supusă unei intervenții chirurgicale eșuate, a descoperit că doctorul nu avea dreptul să efectueze operația.

După 4 ani în care a încercat, în instanță sau comisii medicale, să-l expună pe medic, Feliu a contactat Snoop și a pus la dispoziția redacției toate documentele dosarului ei medical.

Operată la clinica Silhouette

Pe 19 noiembrie 2021, pacienta de 47 ani s-a dus la Clinica Silhouette din București pentru a fi operată de deviație de sept de către doctorul Marek Vâlcu. 

„Am ajuns la el la recomandarea unui apropiat de familie. Știam că este chirurg ORL. Eu aveam probleme de respirație din cauza deviației de sept. La consult, Marek Vâlcu mi-a spus că, dacă tot îmi sparge nasul, «ne putem ocupa un pic și de estetică». Deși nu m-am gândit vreodată că e nevoie să-mi aranjez nasul, am cochetat cu ideea și într-un final am fost de acord cu el. Și am acceptat și o rinoplastie”, își începe povestea Monica Feliu.

Dar operația a eșuat. „Am avut hemoragie masivă la nas imediat după operație. Am plecat cu hemoragie din spital și au urmat trei luni de chin pentru mine, iar problemele de respirație s-au agravat până la a avea nevoie de mască de oxigen”, explică pacienta.

Suspicioasă din cauza recuperării lungi și a explicațiilor încurcate ale doctorului, Monica Feliu a apelat la alți specialiști ORL. A aflat, de la ei, că asupra deviației de sept nu s-a intervenit, dar i-a fost secționat un fragment din osul nazal. I s-a spus, în schimb, că a fost supusă unei alte alte intervenții chirurgicale, rezecție de cornete nazale, pentru care ea nu și-a dat consimțământul. 

• Rezecția de cornete și deviația de sept (septoplastie) sunt doua intervenții care vizează funcționalitatea nasului și țin de chirurgia ORL. Septoplastia îndreaptă septul nazal deviat, iar rezecția micșorează cornetele nazale hipertrofiate. Ambele proceduri îmbunătățesc fluxul de aer, facilitând respirația normală.

Monica Feliu susține că și-a pierdut aproape în totalitate simțul mirosului și din cauza apneei severe apărute după intervenția chirurgicală este nevoită să doarmă numai cu aparat de respirație CPAP.

„Speranța mea de viață este mult diminuată din cauza faptului că mi-a distrus iremediabil capacitatea de respirație. Și nu o spun eu, asta mi-au explicat cel puțin zece experți în chirurgie ORL din țară și străinătate care au refuzat să mă opereze. Mi-au spus că zona nu mai poate fi abordată chirurgical din cauza intervenției din 2021. Pe scurt, am devenit un caz inoperabil și irecuperabil” – Monica Feliu

L-a dat în judecată pentru malpraxis și descoperă că nu are competențe în chirurgie ORL

La un an de la operație, Monica Feliu l-a dat în judecată pe doctorul Marek Vâlcu pentru malpraxis. Pe 22 noiembrie 2022, a depus cererea de chemare în instanță la Tribunalul București cu prejudiciu creat în valoare de un milion de euro.

În întâmpinarea la chemarea în judecată, doctorul Vâlcu s-a apărat susținând că pacienta ar fi știut că se operează la un chirurg plastician.

„Reclamanta se afla în cunoștință de cauză când a luat decizia de a apela la un medic având exclusiv specializarea chirurgiei plastice, optând așadar pentru un retuș exclusiv estetic, neputându-se imputa aspecte ce țin de funcționalitatea nasului din perspectiva unei alte specializări pe care medicul nu o deține și nici nu a susținut că o deține”.

Medicul a depus, în instanță, acte din dosarul medical al Monicăi Feliu. Printre documente se regăsește și cel referitor la echipa medicală care a participat la intervenția chirurgicală din 19 noiembrie 2021. Potrivit actului, în sala de operație nu a fost prezent niciun medic chirurg ORL. 

Echipa a fost compusă din:  

Medici: 

1. Dr. Vâlcu Marek medic primar, șef de lucrări chirurgie plastică și reparatorie.
2. Dr. Elena Hincu, medic primar anestezie și terapie intensivă.

Și trei asistente medicale.

Monica Feliu susține că a fost momentul în care a constatat că Vâlcu nu deține specializare în chirurgie ORL, obligatorie pentru a putea efectua intervenții de tipul deviație de sept sau chiar și rezecție de cornete nazale. 

„Câți dintre noi, când merg la consultații, cer medicului să le arate diploma de specializare?!”, întreabă, retoric, Monica Feliu. 

Aceasta mărturisește că a avut un moment de îndoială asupra deciziilor pe care le-a luat, dar a dispărut. „Cred ca era de datoria medicului să-mi spună că afecțiunea mea, deviația de sept, pentru care m-am prezentat la el, ține de domeniul ORL și că trebuie să mă adresez unui specialist în chirurgie ORL. Doctorul Vâlcu însă nu a avut nicio reținere să-mi spună că mă operează de deviație de sept. Știa foarte bine ce face”, susține Feliu.

În apărarea sa, pacienta a depus în instanță zeci de documente care susțin acuzațiile pe care le face. 

Diagnosticul ORL, în documentele de la dosar (click pe prima poză pentru a naviga)

Primul document în care chirurgul Marek Vâlcu menționează diagnosticul de „rinoplastie și deviație de sept”, scopul intervenției chirurgicale din 19 noiembrie 2021, este biletul de trimitere pe numele Monicăi Feliu pentru efectuarea de radiografie pulmonară.

Pe factura emisă în 19 noiembrie 2021 de clinica lui Marek Vâlcu, după intervenția chirurgicală, este trecută ca servicii medicale prestate „rinoplastie/rezecție de cornete”. Prețul a fost de 10.000 lei.

Este pentru prima dată când în documente este folosit termenul de rezecție de cornete în loc de deviație de sept. Diagnosticul de rinoplastie/rezecție de cornete este trecut și în biletul de externare, din 20 noiembrie 2021. În document este menționat faptul că „intervenția chirurgicală de rinoplastie/rezecție de cornete s-a realizat cu anestezie generală, fără complicații intra și post-operator”.

Același diagnostic apare și pe adeverința medicală emisă pentru Monica Feliu pe 3 aprilie 2022, semnată și parafată de doctorul Marek Vâlcu.

Este momentul în care pacienta Feliu îl abordează direct pe doctorul Vâlcu pe Whatsapp și-l întreabă dacă „rezecția de cornete înseamnă deviație de sept? Am primit documentele, dar nu scrie deviație de sept!”. Confirmarea doctorului a venit la o jumătate de oră: ”Da, problemele de respirație în procent de 90% sunt date de cornete. Se poate ca pacientul să nu respire corect și să îndreptăm septul, dar respirația nu se îmbunătățește dacă nu retezăm cornițele”.

‹ ›

×

‹ ›

Prin ultimul răspuns, doctorul nu a infirmat intervenția de deviație de sept. Mai mult, a recunoscut faptul că a efectuat și o intervenție suplimentară, cea de rezecție de cornete. „Eu nu mi-am dat consimțământul pentru rezecție de cornete nazale. Niciodată nu am discutat cu doctorul despre o asemenea procedură. Este momentul în care realizez că ceva nu este în regulă”, a precizat Monica Feliu.

Cu patru zile înainte de această conversație, pacienta fusese în control la un specialist ORL pentru a încerca să afle de ce nu se simte bine după operația făcută la clinica lui Marek Vâlcu. După ce i s-a recomandat să efectueze un tomografie computerizată, doctorul Dana Maria Pavel i-a spus că „CT confirmă prezența în continuare a deviației de sept” postoperatoriu.

Colegiul Medicilor din București a decis, în 2023, nesancționarea lui Marek Vâlcu

În 22 iunie 2022, Monica Feliu depune la Colegiul Medicilor din Municipiul București o plângere împotriva doctorului Marek Vâlcu prin care a reclamat nereușita intervenției chirurgicale și faptul că a operat-o fără să aibă specializare ORL.

Prin decizia din 9 noiembrie 2023, CMMB a acuzat lipsa unei expertize medico-legale la dosarul reclamantei și a hotărât nesancționarea medicului: „Faptele și împrejurările arătate nu au constituit abatere de la bună practică. Pacienta afirmă că nu cunoștea specialitatea acestui medic, deși specialitatea este clar precizată la intrarea în clinică”.

Monica Feliu a contestat decizia CMMB la Consiliul Medicilor din România și a cerut anularea pe motiv că „este eronată din cauza demersurilor insuficiente pentru aflarea adevărului”.

Colegiul superior a trimis cazul înapoi la CMB, dar pe motiv de viciu de procedură

Dosarul a fost înaintat către Comisia Superioară de Disciplină pe 21 februarie 2024. Din documente reiese că apărarea doctorului Vâlcu a fost una cu multe contraziceri. În legătură cu intervenția chirurgicală asupra deviației de sept, acesta a negat că ar fi efectuat-o reclamantei pe motiv că nu deține specializarea în chirurgia ORL. 

Dar când a trebuit să explice intervenția chirurgicală de rezecție de cornete, care ține tot de chirurgia ORL, Marek Vâlcu a susținut că are competențe obținute în baza modulului de ORL din anul V de rezidențiat în specialitatea chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă. 

„Niciun modul din cadrul unui rezidențiat nu poate înlocui un întreg rezidențiat. Eu, ca medic cardiolog, am făcut în timpul rezidențiatului un modul de 6 luni de ATI. Asta nu înseamnă că am dobândit și competențe de medic ATI. E absurdă o astfel de afirmație”, a explicat pentru Snoop un medic cardiolog de la un spital de urgență din București.

Conform Ordinului 1509/2008 privind Nomenclatorul de specialități medico-dentare și farmaceutice, actualizat în 2005, pregătirea în specializarea de chirurgie plastică și microchirurgie reparatorie, cea deținută de doctorul Marek Vâlcu durează 6 ani. Chirurgia în otorinolaringologie (ORL) este o specializare distinctă și rezidențiatul durează 5 ani.

Chirurgul plastician a mai spus că, la primul consult, pacienta a solicitat o rinoplastie, dorind și o rezecție de cornete și deviație de sept, dar că, ulterior, femeia s-a răzgândit și a achitat doar partea de estetică.

Vâlcu a încheiat prin a susține că nu a intervenit asupra funcționalității nasului,  ci „doar a efectuat o rezecție de cornete pentru a preveni complicații”. Asta, deși în documentele medicale ale pacientei completate de el, a scris că operația a decurs „fără complicații”.

Părerile specialiștilor

Reclamanta a depus în instanță un referat medical întocmit de specialiști ORL care confirmă lipsa de competență și actul medical ilegal al doctorului Marek Vâlcu. 

Cu toate aceste dovezi față de chirurgul plastician, Colegiul Medicilor din România nu a dat niciun verdict și a ales să paseze cazul Monicăi Feliu înapoi, la colegii de la București. Astfel, Colegiul Medicilor din România, prin decizia din 6 mai 2025, a anulat hotărârea CMMB pe motiv de viciu de procedură și a dispus „trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale”.

După ce Snoop a solicitat lămuriri, CMB anunță că reanalizează cazul doctorului Marek Vâlcu

Snoop a întrebat Colegiului Medicilor din Municipiul București dacă au fost depuse plângeri care-l vizează pe medicul Marek Vâlcu. Și dacă acestea reclamă faptul că medicul efectuează la clinica sa din București intervenții chirurgicale ce țin de ORL și nu de specializarea sa. 

Mai mult, ce se întâmplă cu un medic care se află într-o astfel de situație? 

„CMMB a reluat procedura disciplinară, în conformitate cu dispozițiile legale şi regulamentare, iar cauza se află în prezent în curs de reexaminare, urmând să fie finalizată prin emiterea unei decizii de către Comisia de Disciplină a CMMB”, a fost răspunsul primit de Snoop. Colegiul Medicilor din România a mai precizat că „a analizat modul de exercitare a profesiei medicului reclamat în cadrul clinicii Silhouette, dosarul fiind finalizat de către Comisia de Jurisdicție şi aflându-se în analiza Comisiei de Disciplină”.  

„În general, efectuarea de acte medicale care depăşesc aria de competenţă conferită de certificatul de medic specialist şi dreptul de liberă practică reprezintă o încălcare a normelor deontologice şi legale, putând atrage răspunderea disciplinară a medicului, iar în cazuri grave răspunderea civilă sau penală, conform legislației în vigoare”, a încheiat CMMB.

„Medicul trebuie să-și exercite activitatea medicală în limitele competențelor pe care le are. Doar într-o situație de urgență medicală, o situație amenințătoare de viață, medicul poate să-și depășească aceste competențe. Este singura situație în care inclusiv Codul Deontologic și inclusiv prevederile legale admit depășirea competențelor” – Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, într-o conferință de presă din 19 noiembrie 2025, fără să numească vreun medic.

INML recunoaște că doctorul Vâlcu i-a efectuat lui Feliu o operație ce ține de competența ORL

Monica Feliu a solicitat Institutului Național de Medicină Legală București o expertiză prin care să se stabilească dacă toate procedurile medicale efectuate de doctorul Marek Vâlcu înainte și după operația din 19 noiembrie 2021 au respectat protocoalele medicale și legea. 

În raportul întocmit în 30 iunie 2025 și care cuprinde 24 de pagini, INML, prin doctorii legiști Gheorghe Iatan, Adriana Francisc și Ionuț Pârlica, constată că lui Feliu „i s-a efectuat o intervenție chirurgicală de rinoplastie cu rezecție parțială de cap cornet nazal” și că „nu  fost operată de deviație de sept”. Experții legiști confirmă însă că „operația de rezecție de cornet nazal, parțial sau total, și septoplastia sunt intervenții specifice chirurgiei funcționale ORL, competență exclusivă a chirurgiei ORL”.

În legătură cu efectele postoperatorii, legiștii susțin că „nu există o legătură de cauzalitate între modificările morfo-funcționale nazale prezentate de Monica Feliu și evidențiate prin examinări medicale și intervenția de rinoplastie/rezecție de cornete efectuată de Marek Vâlcu”. 

Monica Feliu consideră că raportul INML a confirmat doar parțial acuzațiile adresate medicului Marek Vâlcu, dar că este unul incomplet și contradictoriu. Aceasta consideră că, deși recunoaște lipsa de competență a chirurgului, INML minimizează impactul acțiunilor lui. „Legiștii au omis multe probe depuse de mine, au omis declarațiile false ale chirurgului și au validat un document care îl favorizează pe Marek Vâlcu”, susține pacienta.

Pe 24 septembrie 2025, Monica Feliu a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală împotriva membrilor comisiei care a întocmit raportul INML, dar și împotriva medicului Marek Vâlcu. 

Chirurgul Marek Vâlcu avea asigurarea obligatorie de malpraxis neplătită

În timpul procesului civil deschis împotriva lui Marek Vâlcu, Monica Feliu a descoperit și că medicul nu era acoperit de asigurarea de malpraxis în perioada în care ea a suferit intervenția chirurgicală.

„Avocata lui Marek Vâlcu a solicitat în instanță obligarea Signal Iduna Asigurări, fostă Ergo, la plata sumelor pretinse de către mine pentru acoperirea prejudiciului cauzat de operație și așa am descoperit și eu, dar și avocata lui, că doctorul nu-și plătise polița de asigurare”, a declarat Monica Feliu.  

Firma de asigurări a depus la dosar dovada neplății ultimei rate trimestriale, a poliței încheiate cu medicul Marek Vâlcu, cu valabilitate între 25.11.2020 și 25.11.2021. Conform documentelor, în perioada 25 august- 25 noiembrie 2021, doctorul Marek Vâlcu nu a fost acoperit de vreo asigurare de malpraxis.

În această perioadă, el nu avea voie să profeseze. 

„Riscul asigurat reclamat prin cererea de chemare în judecată s-a produs la data de 19 noiembrie 2021, însă la data producerii riscului asigurat polița de asigurare pentru răspunderea civilă a medicilor seria RCPM nr. 10111538345 nu mai era în vigoare”, susține firma Signal Iduna Asigurări.

Valoarea ratei trimestriale neplătite de chirurg era în valoare de 37 de euro.

Marek Vâlcu, primul estetician al vedetelor din showbiz

Doctorul Marek Vâlcu, 62 ani, este unul dintre primii chirurgi plasticieni cu imagine de influencer. El și-a deschis clinica privată în București în 1998. Apoi, la serviciile sale au apelat vedete din lumea mondenă a anilor 2000. Așa a primit numele de „esteticianul vedetelor”. Laura Andreșan, Oana Zăvoranu, Simona Senzual, Simona Trașcă, Denisa Biță au reclamat la vremea respectivă, în presa tabloidă, operațiile estetice eșuate făcute de doctorul Marek Vâlcu.

Conform site-ului clinicii Silhouette deținute de Marek Vâlcu, printre intervențiile chirurgicale estetice oferite erau enumerate încă de la început și cele de rezecție cornete și deviație de sept (septoplastie). 

De exemplu, în 2016, operațiile de rinoplastie însoțite de rezecție cornete sau deviație de sept costau 1.600 euro, respectiv 1.700 euro. După conflictul declanșat de Monica Feliu, de pe site-ul clinicii a dispărut operația de deviație de sept, însă a rămas rezecția de cornete, cu specificarea că „este rinoplastie”.

Din 2023 și până în prezent, reapare în oferta clinicii deviația de sept într-un pachet cu rinoplastia sub denumirea medicală de rinoseptoplastie. Conform listingului de prețuri prezentat chiar la recfepția clinicii, rinoseptoplastia costă 3.499 euro.

Conform termene.ro, din cele 8 firme în care Vâlcu a deținut acțiuni, doar două mai sunt în funcțiune. Cele două au raportat o cifră de afaceri cumulată de circa 1,35 milioane de lei în 2024. Nu și profit.

Alte cazuri, chiar la televizor. Marek Vâlcu la ProTV: „Am îndreptat septul. Am făcut septoplastia”

Există și dovezi televizate că medicul Marek Vâlcu a efectuat intervenții de deviație de sept, operații ce intră în aria de competență a chirurgiei ORL. 

El este unul dintre doctorii care au participat în emisiunea realizată și difuzată de postul ProTV,  „Frumusețe pe muchie de cuțit”. Emisiunea a rulat câteva sezoane, începând cu martie 2009, și a prezentat „oameni curajoși, cu povești tulburătoare”, care se supun unor serioase transformări fizice pentru a-și recăpăta încrederea în sine și, implicit, pentru a avea o viață normală. 

Din arhiva video a emisiunii, Snoop a descoperit un episod în care chirurgul plastician Marek Vâlcu s-a ocupat de cazul Nadiei Dănciulescu. Pe lângă alte operații estetice făcute acesteia, Marek Vâlcu i-a realizat și una de deviație de sept, termenul medical folosit de el în emisiune fiind cel de septoplastie. 

Marek Vâlcu a fost înregistrat în sala de operație. La minutul 05:50 al clipului video, chiar Marek Vâlcu spune ce face: „Merge bine. Aproape că am îndreptat septul. Și acum ne întoarcem către piramidă. Am făcut septoplastia. Septul era foarte deviat și în spațiul în care era concav septul”. Lângă dr. Vâlcu se mai află un alt medic care este fie anestezistul, fie mâna dreaptă. În imagini se observă cine efectuează operația. Marek Vâlcu este cel care manevrează instrumentele medicale.

Ramona Ploscaru: „Am fost operată de deviație de sept în 2005 de doctorul Vâlcu”

O altă pacientă a lui Marek Vâlcu susține că a fost operată de deviație de sept. Ramona Ploscaru a vorbit cu reporterii Snoop despre intervențiile chirurgicale făcute la Clinica Silhouette. 

– Când ai mers la clinica doctorul Marek Vâlcu?
– În 2005. Am vrut să-mi operez deviația de sept și să-mi ajustez sânii. Doctorul Marek Vâlcu mi-a propus un implant mamar în loc de ridicare.

– Ai făcut ambele intervenții în același timp?
– Nu. Prima a fost cea de deviație de sept, iar după două săptămâni am revenit la clinică pentru operația la sâni, care a fost horror. Sânii erau prea sus. După operația de corecție, am constatat că mi-a pus un alt implant decât cel discutat cu mine înainte de intervenție. A mai urmat o a treia corecție de sâni. În total, am făcut 4 anestezii generale. Una pentru deviație de sept și trei pentru operațiile de la sâni. 

– Ai plătit pentru toate cele patru operații?
– Am plătit pentru toate patru, dar mi-am recuperat banii pentru prima operație de la sâni, în schimbul unei declarații în care m-am obligat să nu vorbesc public timp de zece ani despre cele întâmplate. Pentru deviația de sept am plătit 1.500 de dolari.

– Ai fost mulțumită în final de intervențiile chirurgicale făcute de Marek Vâlcu?
– După zece ani, în 2015, am vrut să-mi retușez nasul din punct de vedere estetic pentru că nu mi-a plăcut niciodată cum a arătat, după deviația de sept făcută de Marek Vâlcu. Medicul la care m-am dus mi-a propus înainte să fac o radiografie la nas pentru că observase că ceva era în neregulă. Și a avut dreptate. O parte din osul nasului nu mai era. A fost îndepărtat în operația din 2005. A trebuit să mi se facă o reconstrucție de piramidă nazală.

– Când ai fost operată de deviație de sept, Marek Vâlcu ți-a spus că te operează împreună cu un chirurg ORL?
– Nici vorbă. A fost singurul medic cu care am vorbit. 

– Ai știut că nu are competență să opereze deviație de sept?
– Nu mi-a spus niciodată că nu poate să mă opereze de deviație de sept. Abia în 2022 am aflat că nu are voie să facă astfel de intervenții chirurgicale.

Marek Vâlcu: „Nu comentez nimic”

Contactat telefonic de Snoop, doctorul Marek Vâlcu s-a rezumat la două propoziții: „Nu comentez nimic. Luați legătura cu avocatul meu”. 

Marek Vâlcu este reprezentat în conflictul cu Monica Feliu de avocata Katia Cicală. 

„Nu vreau să spun foarte multe legat de acest proces. Să lăsăm instanța să se pronunțe. Trebuie specificat însă faptul că deviația de sept a doamnei Monica Feliu a existat și înainte de intervenția doctorului Marek și există și azi, după intervenția doctorului Marek. Deci nu s-a intervenit pe sept, iar din raportul INML reiese că nu există niciun raport de cauzalitate între problemele de miros invocate de doamna și operația făcută de Marek. 

Această persoană caută să-l denigreze public pe doctorul Marek Vâlcu pentru a-l constrânge să-i ofere banii pe care-i cere. Iar acest lucru nu o să se întâmple niciodată”, a declarat pentru Snoop avocata Katia Cicală.

Review-uri negative de la paciente operate de deviație de sept

La momentul publicării acestui articol, clinica Silhouette Dr. Marek Vâlcu din București are un scor de 4,3/5 pe Google Maps. Printre multe recenzii de 5 stele fără comentarii sunt și recenzii ale unor paciente care recomandă potențialilor clienți noi ai clinicii să-și regândească alegerea. „Am avut operație de rinoplastie cu rezecție cornete și deviație de sept anul trecut”, scrie Oana Tinca în postarea din iulie 2024. 

„Sfatul meu e să nu vă grăbiți și să vă informați bine înainte. Strângeți banii necesari și mergeți la un doctor capabil. Eu am greșit enorm alegând acest doctor și acum regret. Nu recomand nimănui să meargă aici”, scrie tot Oana Tinca, precizând că are nevoie de o reconstrucție nazală.

Snoop a încercat să o contacteze pe Oana Tinca, dar nu a răspuns solicitărilor, nemaifiind în țară. Actele sale medicale însoțite de fotografii postoperatorii se află însă depuse în instanță la dosarul procesului intentat de Monica Feliu împotriva lui Marek Vâlcu, documente care arată două cazuri similare.

O altă fostă pacientă a scris o recenzie Google la clinica doctorului Marek Vâlcu. Irina Marinescu scrie despre operația sa din 2017 că a fost una eșuată. A dorit pachetul de rinoplastie + deviație de sept, dar doar o parte din promisiuni au fost respectate de către medic. Conform recenziei pacientei, medicul a făcut ca linia nasului să fie dreaptă și a încheiat operația. „Dl. doctor a efectuat doar operația de deviație de sept, îndreptând exclusiv «cocoașa» nasului, fără alte ajustări estetice.”

Concluzia Irinei a fost una de dezamăgire după intervenția pentru care „am plătit o sumă destul de mare de bani, iar rezultatul nu a fost pe măsură”.

Mai multe paciente au semnat pentru „tăcere” post-operatorie

Monica Feliu a semnat, odată cu consimțământul, și asumarea și că „nu voi avea niciun fel de pretenție medico-legală, juridică și morală față de instituția medicală sau a vreunui angajat al acesteia”.

Din documentarea Snoop a reieșit că nu este singura.

Și Ramona Ploscaru, dar și Oana Tinca au susținut că au fost puse să semneze la clinica lui Marek Vâlcu, înainte de operație, o declarație prin care și-au dat acordul să nu vorbească public, timp de zece ani, nimic despre doctor, intervenție sau clinică. 

Avocat în malpraxis: „Doar în cazuri vitale, de urgență, un medic își poate depăși limitele specializării”

Reporterii Snoop au stat de vorbă cu avocata Flavia Tutovanu, specializată pe malpraxis, pentru a explica cititorilor aspectele pe care Monica Feliu le invocă în conflictul cu doctorul Marek Vâlcu. Av. Tutovanu nu o apără pe aceasta în instanță.

Când un medic efectuează proceduri care depășesc specializarea pentru care are drept de liberă practică, intrăm direct în zona răspunderii legale, explică avocata.  Legea nr. 95/2006 prevede că „personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară”. Tot legea arată că „răspunderea civilă (…) nu înlătură angajarea răspunderii penale”. Cu alte cuvinte: în afara unei situații medicale de urgență, medicul trebuie să acționeze strict în limitele specialității și competențelor sale; orice abatere reprezintă, pe lângă un risc pentru pacient, și o abatere disciplinară.

În ceea ce privește documentele prin care pacienții sunt puși să declare că renunță la orice pretenție legală sau că nu vor vorbi despre intervenție, acestea nu au temei juridic, spune avocata Flavia Tutovanu. Consimțământul informat – obligația medicului de a explica procedura, riscurile și alternativele, precum și cu date despre diagnostic și prognostic – nu poate fi condiționat de renunțarea la dreptul de a reclama o eventuală greșeală medicală. 

„Condiționarea de a vorbi public o chestiune abuzivă care este menită să înfrâneze pacientul în eventuala încercare de a reclama un eventual malpraxis”, spune avocata În plus, obligația confidențialității aparține medicului – chiar și după decesul pacientului – și nu pacientului. Iar orice clauză care pune pacientul într-o poziție de „inegalitate creează un dezavantaj semnificativ pentru pacient”, îl descurajează să își exercite drepturile. Condiționarea actului medical este „contrară bunei-credințe și poate fi declarată nulă” de o instanță, conchide avocata. 

Notă: Formularea unor citate a fost ușor ajustată pentru mai multă acuratețe. Modificările nu schimbă sensul citatelor și nici al articolului. A fost modificată și o mențiune referitoare la una dintre paciente, care nu schimbă sensul textului.

Colaj deschidere: Ion Mateș

Editor: Răzvan Luțac