- Redacția a analizat aproape 3.000 de candidați, atât în declarațiile de avere, unde apar declarate pensiile, cât și în listele cu profesii depuse la prefecturi. Sunt 104 candidați din MAI, MApN și SRI.
- De pildă, un pensionar SRI este Vasile Zărnescu de la SOS, pedepsit cu un an și o lună cu amânarea pedepsei pentru antisemitism și negarea holocaustului, apoi iertat la apel deși își menținuse declarațiile.
- Un singur județ din 41 nu are pe liste niciun candidat rezervist din SRI, MAI sau MApN: Iași. O altă listă fără rezerviști e cea de diaspora.
- Cele mai populate liste cu ofițeri în retragere sunt Bucureștiul (7) și Călărașiul (6).
În lupta lor contra sistemului, AUR și SOS propun alegătorilor, pentru scrutinul de duminică, 1 decembrie, 69 de foști angajați ai Poliției, Armatei sau Serviciului Român de Informații. Celelalte partide au pe listă, împreună, 35 de candidați rezerviști.
În România, peste 200.000 de persoane primesc pensii speciale, majoritatea fiind foști angajați ai MApN și MAI, nota Europa Liberă în 2022. Sistemul de pensii speciale a fost introdus în anii ‘90 inițial pentru magistrați, apoi s-a extins și către alte categorii, personalul militar, parlamentari și diplomați.
De-a lungul anilor au avut loc mai multe dezbateri și proiecte de lege pe această temă, dar chiar fostul ministru Nicolae Ciucă (PNL), la rându-i un beneficiar, a susținut că pensiile militarilor nu sunt speciale, ci sunt pensii de serviciu.
În documentarea Snoop, mai mulți candidați de pe liste care au lucrat în sistem, și-au trecut în declarațiile de avere „pensie de serviciu”. Unele dintre ele ajung și la 16.000 de lei pe lună.
Cu toate acestea, „sunt pensii speciale, pentru că nu sunt contributive, nu se calculează în funcție de salariul de-a lungul existenței lor. Cele mai multe se calculează în funcție de salariul obținut în ultimul an sau în ultima jumătate de an. Sigur că le primesc în considerarea funcției pe care au avut-o, dar asta nu le face mai puțin speciale”, spune Laura Ștefan, expertă anticorupție la organizația Expert Forum.
„80% din salariul brut obținut în ultimul an nu este un mod de calcul obișnuit, este un mod de calcul special. Părinții și bunicii dumneavoastră beneficiază de o pensie calculată cu totul altfel. În niciun caz nu primesc mai mult când se pensionează decât când mergeau la serviciu. Și 80% din salariul brut e mai mult decât salariul net.” – Laura Ștefan, Expert Forum
104 ofițeri în rezervă din 270 de pensionați
Cei 104 rezerviști ai instituțiilor de forță reprezintă aproape unul din trei pensionari de pe lista electorală, care conține un număr total de 270 de pensionari. Este un raport ofițeri / civili mult mai mare decât cel din societate. Pensionari SRI, MApN și MAI se împart după cum urmează:
Dintre aceștia, cei mai mulți sunt pe listele din București (7) și Călărași (6).
Partidele cu cei mai mulți rezerviști sunt:
*Majoritatea membrilor POT nu aveau declarații de avere urcate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), lucru semnalat și de Context. În momentul documentării, a fost identificat un singur pensionar militar. După ce Snoop a întrebat ANI despre declarații, aceștia au răspuns că „le-au urcat pe toate”. Apoi declarațiile de avere care lipseau au apărut pe site.
„Țara epoleților”, descrie Laura Ștefan, expertă în politicile anticorupție în cadrul organizației Expert Forum, imaginea rezultată din declarațiile de avere consultate de Snoop.
„Politica ar trebui făcută de politicieni. Serviciile de informații au un rol important într-o democrație, dar nu este acela de a adopta legi și de a conduce instituții civile. Dacă ei se pensionează la o vârstă fragedă nu înseamnă că ni-i dorim în funcții de conducere politice”, mai spune Ștefan.
Ce remarcă ea este că statul român are o mare problemă când vine vorba de controlul serviciilor – acesta „lipsește cu desăvârșire”: nu are limitele și regulile cu privire la „migrarea” dintre cele două zone, adică de la SRI sau instituțiile din Ministerul de Interne, ori Armată către zona politică.
În plus, odată ce ieși din sistem, conceptul de „rezervă” devine doar un eufemism. Ideile le păstrezi. „Nu văd cum te poți debarasa sau scutura de legăturile pe care le-ai avut cu sistemul pe care l-ai servit o viață. O viață, adică 25 de ani, majoritatea”, adaugă Laura Ștefan.
O observație pe care o face și Vlad Adamescu, de la Politică la minut, o platformă care explică politica pentru Gen Z. El vede niște forțe din sistem cu valori pro-ruse, anti-europene, anti-NATO care, în activ, se autocenzurează, dar care ulterior, trecute în rezervă, „li se vede adevărata față”. Oameni care au avut și înainte legături cu personaje politice și cărora li s-a părut ademenitoare influența politică. Adamescu se așteaptă ca valorile astea să influențeze puternic activitatea din Parlament.
„Am văzut deja cum poate influența prezența lor (a oamenilor din structurile serviciilor și de apărare, n.r.) în Parlament. Unii dintre ei sunt în comisiile de control ale SRI și SIE care nu funcționează. Ce control să ai când ai oameni care de-acolo vin? Alt impact, de exemplu, poți să ai ca posibila majoritate în Parlament să nu voteze continuarea ajutoarelor pentru Ucraina. Adică o să crească și mai mult tabăra cu vederi de genul acesta, anti-NATO, anti-UE”, punctează tânărul.
Laura Ștefan spune și ea că serviciile de informații nu au ce căuta în funcții publice, cu atât mai mult nu în conducerea unor instituții care construiesc politicile publice. „Rolul lor (al serviciilor, n.r.) e să tragă semnale de alarmă cu privire la candidați care reprezintă interesele altor state. Și taman asta nu fac”, atrage ea atenția.
Iată mai multe elemente descoperite de reporterii Snoop:
Candidatul Zărnescu, judecat pentru antisemitism și iertat în final, pe lista SOS
Pe listele partidului SOS de la Senat, București, se află și colonelul SRI în rezervă Vasile Zărnescu, trecut în listele de la Prefectură ca „ziarist”.
Lista este deschisă chiar de șefa formațiunii, Diana Șoșoacă.
Zărnescu, în vârstă de 77 ani, a fost primul român care a primit o pedeapsă – cu amânare – pentru negarea Holocaustului, 13 luni de închisoare cu amânarea pedepsei, conform HotNews. Era în primă instanță și se întâmpla în februarie 2021.
Un an mai târziu, în aprilie 2022, Curtea de Apel București îl ierta pe Zărnescu pentru că „are un nivel de instruire superior” și, prin urmare, conștientizează „consecințele negative ale comportamentului său antisocial”, scria Libertatea.
Doar o săptămână mai târziu, nota aceeași sursă, el nega din nou Holocaustul într-un interviu online.
Diana Șoșoacă a fost cea care l-a anunțat pe liste într-un clip video postat pe 26 septembrie 2024, sub titlul „Colonelul naționalist Vasile Zărnescu s-a alăturat PARTIDULUI S.O.S. ROMÂNIA și va candida pe listele noastre la alegerile parlamentare”.
„Este printre puținii pe care-i felicit că au avut un dosar penal de… dar e un dosar penal important, vreo 7 am și eu, la dânsul s-a lăsat și o judecată de antisemitism”, spune Șoșoacă. „De pro-românism”, intervine Zărnescu.
Candidatul Amititeloaie, pensionar-colaborator al securității
Cap de listă la SOS Botoșani, Senat este Alexandru Amititeloaie, 70 ani. Acesta are pensie MAI, însă, cu doar câteva zile înainte de alegeri, a fost identificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) drept lucrător al fostei Securități, dintr-o listă de peste 3.000 candidați, a informat Europa Liberă.
„Ca urmare a verificărilor finalizate până în prezent, în rândul candidaților a fost identificată o persoană care a avut calitatea de lucrător al Securității, în sensul prevăzut de art. 2 lit. a din OUG 24/2008, respectiv, ”/…/ în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”, a transmis CNSAS.
Contactat de Snoop, Amititeloaie spune că nu-l poate judeca CNSAS, că nicio lege nu-i interzice să candideze pentru o funcție publică și că are „un trecut onorabil”.
În ceea ce privește pensia pe care o are, candidatul SOS neagă că ar fi cea trecută în declarația de avere, de mână, cu pixul.
„Acum am o pensie cumulată și din activitatea de militar și cea universitară, de cadru didactic, de 5.000 de lei. Dacă asta este pensie specială, să avem pardon.”
Cu toate acestea, doar pensia MAI a lui Amititeloaie este de 6.000 de lei pe lună.
„Nu, nu, nu, e un fals pe care l-au introdus în acea declarație CNSAS-ul și îi dau în judecată”, susține candidatul SOS care se declară patriot și naționalist și vrea ca, odată ajuns în Parlament, să „românizeze învățământul”.
Ceilalți doi de la SRI, un PSD-ist și un PNL-ist ascuns ca „liber profesionist”
Nu doar SOS, ci și PSD și PNL au câte un nume care și-a trecut pensie de la Unitatea Militară (UM) 0994, ceea ce reprezintă casa de pensii a Serviciului Român de Informații (SRI).
În 2022, Curentul scria că Bogdan Mihai e pensionar la 39 de ani cu pensie de peste 7.000 lei și bifează funcție publică după funcție publică, fiind manager de spital la Călărași și apoi administrator public al județului. Mihai este candidat PSD pe listele pentru Senat.
Bogdan Mihai spune pentru Snoop că nu se află pe un loc eligibil pentru a intra în Parlament (este pe poziția a doua pe liste), dar dacă ar face-o, s-ar concentra pe zona sănătății, „în urma experienței avute ca manager de spital”.
Întrebat de pensia de care beneficiază încă de tânăr, Mihai spune că, „dacă aș fi într-o situație, în fața unui proiect de lege, în care să se voteze la vedere pentru eliminarea acestui drept pe perioada în care ai altă activitate, aș vota la vedere”.
Își numește însă venitul de peste 8.000 de lei „pensie de serviciu” ca un „drept câștigat”. „Și acum, dacă vrei să renunți, nu poți, că nu ai cadru legal”, conchide el.
În Ialomița, un anume Iulică Munteanu apare pe listele PNL de la Senat după ce a candidat și la locale.
Și atunci, ca și acum, pe listele Prefecturii apare ca „liber profesionist” și „inginer profil electric” la profesie.
În declarația de avere din primăvară declară soldă de la UM 0764 (SRI Constanța) și UM 0994 (casa de pensii a SRI), acum pensie de la SRI.
E atât de misterios încât în presa locală este numit „tânărul Iulian Munteanu”.
Șefele de la Dinamo, cap de listă
Două foste mari sportive conduc listele pentru PSD și pentru AUR. Ambele sunt foste președinte la Clubul Sportiv Dinamo.
Elisabeta Lipă (PSD Botoșani), multiplă medaliată olimpică la canotaj, a fost președinte între 2009 și 2015, iar campioana europeană la săritură în înălțime, Monica Iagăr (AUR Satu Mare), a condus clubul ulterior, între 2016 și 2017.
Ambele sunt pensionare MAI și candidează pentru un scaun în Camera Deputaților.
„Pensiile din MAI nu sunt pensii speciale, sunt pensii de serviciu. Nu este o dezbatere, așa se numesc. În decizia mea de pensionare este pensie de serviciu.” Iagăr are o pensie de peste 9.700 de lei pe lună.
„De aceea militarii au votat suveraniștii și rezerviștii vor vota suvernaiștii, pentru că n-a înțeles sistemul ăsta să facă diferența între pensiile speciale și cele de serviciu”, explică Monica Iagăr pentru Snoop și subliniază că-l susține pe candidatul Călin Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Iagăr spune că că vrea să se implice în dezvoltarea bazelor sportive în Satu Mare, dar și a turismului. „Li s-a promis în ultimii 4-8 ani o sală polivalentă, dar nimeni n-o face. Tineretul nu are unde să facă sport”.
A intrat în AUR pentru că este un partid tânăr care se bate cu sistemul, spune fosta șefă de la Dinamo. „Eu merg cu AUR până la capăt și capătul este când nu vom mai fi. Dar AUR va trăi veșnic, e un partid tânăr, dar avem destulă maturitate și destui oameni competenți să putem face Guvernul României.”
Are încredere în planul Simion pe educație fizică în școli.
Polițistul-influencer deschide lista la Sălaj
Valer Kovacs s-a făcut remarcat pe rețelele sociale și și-a creat o comunitate de peste 240.000 urmăritori.
Însă momentul în care a intrat în atenția generală a fost în primăvara lui 2024, când i-a împrumutat motocicleta Dianei Șoșoacă, apoi a fost destituit, conform Hotnews.
Kovacs deschide acum lista AUR pentru Senat în Sălaj.
Cei care au declarat că vor schimbări pentru militari
Dan Cosma, pensionar MApN, este primul pe lista AUR Bistrița-Năsăud pentru Senat.
În afișul oficial de campanie, acesta a titrat „susținem pensii corecte pentru militari”.
Cu câteva zile înainte de alegeri, un alt candidat, de data aceasta SOS, Ioan Dumitru (Hunedoara, Senat) a distribuit o petiție denumită „nu distrugeți pensiile militare! Eliminați inechitățile în rândul militarilor rezerviști”.
Și Partidul Oamenilor Tineri are un rezervist
Conform site-ului oficial și a unui articol apărut pe Context și Info-sud-est, pe listele Partidului Oamenilor Tineri, asociat lui Călin Georgescu, există un rezervist.
Se numește Ionuț Ursei și are o pensie de circa 10.000 euro pe an la 39 de ani.
Soția sa candidează și ea din partea POT tot pe listele din Călărași.
Multe declarații de avere ale celor de la POT au fost urcate pe site-ul ANI după ce Snoop a încheiat statistica premergătoare articolului.
Cu steagul Rusiei la poza de profil
Dintre pensionarii care au declarat pensii civile, unii au poze de profil cu steagul Rusiei.
Și cu panglica negru-portocalie (a sfântului Gheorghe) specifică pro rușilor din Donbas, Ucraina.
Îl cheamă Florin Coșarcă și candidează pe listele SOS Harghita.
Oamenii activi în educație și pensionarii, numere aproape egale
Peste 200 de profesori, directori, inspectori școlari și profesori universitari activi în ultimul an (cu venituri în declarația de avere) au fost identificați de Snoop.
Nu au fost trecuți la socoteală cei care nu mai predau și nici pensionarii din educație.
Astfel, numărul lor este asemănător cu totalul pensionarilor din lista celor 6 partide luate în considerare.
Mai există și pensii de magistrați
În listă există și mai mulți foști magistrați.
De exemplu, pe listele PSD Caraș-Severin se regăsește fosta judecătoare Mariana Gabriela Stuparu, care a fost în meserie între 1996 și 2017, când a ieșit la pensie, scrie impactpress.
În ultima vreme a fost consilier județean din partea PSD și declară o pensie de 287.000 lei anual (circa 24.000 lei pe lună, adică spre 5.000 euro lunar).
AUR o propune, pe listele Senat – Hunedoara, pe Marinela Iacob. Ea s-a pensionat în 2023, „judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Hunedoara”, printr-un decret semnat de Klaus Iohannis.
A declarat 396.000 lei din ultimele salarii și primele luni de pensie, adică aproape 33.000 lei / lună (peste 6.000 euro).
Ceilalți pensionari, nu din structurile de forță
270 de pensionari sunt pe liste (din circa 2.900*) – inclusiv pensionari care au avut alte meserii, nu rezerviști; asta însemană că peste 9% din candidații principalelor șase partide (AUR, PSD, USR, PNL, SOS, POT) sunt pensionari.
*au existat aproximativ 100 de candidați pe care Snoop nu i-a putut verifica din diverse motive, în principal din lipsa unei declarații de avere. Au existat și cazuri în care Snoop nu a verificat ultimele locuri, neeligibile, din listele județelor mari.
Dintre cei 270 de pensionari, cei mai mulți sunt pe listele celor șase partide în
16 – București
12 – Constanța
11 – Caraș-Severin, Hunedoara
10 – Dâmbovița, Călărași
9 – Argeș, Bacău, Dolj, Galați, Harghita, Cluj, Vaslui
8 – Mureș
7 – Botoșani, Brașov, Buzău, Mehedinți, Satu Mare, Timiș
Cum sunt împărțiți pensionarii (270) pe partide
Snoop a luat în considerare listele a șase partide (AUR, PSD, USR, PNL, SOS și POT)
- În unele județe, unde listele aveau mai mult de 10 candidați/partid, nu au fost numărate ultimele poziții
- Pe alți candidați, Snoop nu a putut să-i verifice din diverse motive, în principal din lipsa unei declarații de avere.
A contribuit: Medeea Stan
Editori: Dan Duca, Cătălin Tolontan
Foto: Ion Mateș