Biserică cu portrete de legionari lângă icoane: Zelea-Codreanu, Moța, Marin. Cum arată un parastas la care a participat și „Frăția Ortodoxă”

• Trinitas, agenția oficială a BOR, a oferit și ea un reportaj de la eveniment, dar nu a pomenit de Gafencu și nu a publicat imagini de la parastas.
• BOR nu vrea să se pronunțe pe subiect și îl mută la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, care a cerut întrebările în scris. Purtătorul de cuvânt a spus însă că „nu pot controla tot ce se întâmplă în biserici. Avem 700”. 
• „N-ar fi toată discuția dacă din selecția lor (a bisericii, n.r.) ar fi o plajă mult mai largă de orientări politice ale celor care au suferit în închisorile comuniste. Când te uiți la grupurile astea, ei promovează în cea mai mare parte oameni care au un trecut legionar sau care au o agendă și un discurs naționalist, inclusiv antisemit”, explică istoricul Adrian Cioflâncă.  
• În mulțimea adunată în curtea bisericii din Tg. Ocna. s-au fluturat drapele naționale și steagurile Frăției Ortodoxe, mișcare neolegionară care-l sprijină pe Călin Georgescu de mai mulți ani. 

Două momente la doar 23 de kilometri distanță. 

La Comănești, județul Bacău, pe strada Gârlei, biserica de lemn „Sfântul Arhidiacon Ștefan” are pe pereți icoane și tablouri alb negru, fiecare dintre ele cu câte un citat. Sunt peste 20 de portrete, majoritatea ale unor legionari ori poeți de extremă dreaptă. 

Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Ernest Bernea sau Nichifor Crainic stau alături Corneliu Zelea-Codreanu, Ion Moța sau Vasile Marin, toți foști lideri ori membri marcanți ai mișcării legionare din anii ‘30.

Fotografiile sunt însoțite de câte un citat atribuit celui în cauză.

Aceasta este prima secvență. A doua o poți întâlni la Târgu Ocna, în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Lăcașul de cult e amplasat peste calea ferată de penitenciarul spital din localitate.

Aici, în perioada comunistă, au murit deținuți, unii canonizați de Biserica Ortodoxă din România. Despre alții a fost discutată posibilitatea de mai multe ori, dar fără finalitate.

Printre ei este și legionarul Valeriu Gafencu, decedat pe 18 februarie 1952, la 31 de ani. Gafencu ar fi înhumat într-o groapă comună, deasupra căreia este ridicată azi o troiță. 

Lângă, e o biserică sfințită chiar anul trecut, în 2024. Gafencu a fost numit, în 2009, cetățean de onoare de către municipalitatea Târgu Ocna, fără o dezbatere publică. Institutul Wiesel a protestat față de această numire, întrucât Gafencu a fost un mi­litant legionar și un simbol al neolegionarilor, legea interzicând un astfel de cult.

„Am senzația că Biserica nu a făcut o consultare între specialiști și a instituțiilor pentru a se lămuri legătură cu biografiile celor care au devenit sfinți”, explică istoricul Adrian Cioflâncă.

„Pentru memoria comunismului există alte instituții autorizate să își spună cuvântul asupra biografiilor unor oameni. E vorba de CNSAS, de IICCMER, de instituțiile de cercetare ale Academiei, de universități. Adică m-aș duce spre instituțiile care pot să controleze informația pe baza unui protocol științific”, adaugă istoricul.  

„Și cu toate astea, Biserica a decis altfel, a decis că are propriile valori și că discuția asta nu trebuie să țină cont de discuția publică privind valorile democratice.”

Marți, 18 februarie, un sobor de 15 preoți oficiază o slujbă, apoi un parastas în memoria lui Gafencu. Sunt prezenți peste 250 de oameni, care umplu biserica mică și o parte din curte, lângă cimitir.

Evenimentul are loc an de an și este documentat de Trinitas TV, televiziunea Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Anul acesta, în reportaj nu este amintit numele lui Gafencu și nu apare vreo referire la acesta. 

Cele două biserici aparțin de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, condusă de Înaltpreasfințitul Ioachim, personaj principal al investigației „Șpagă în numele Domnului” de la Recorder. 

Flori tricolore

La intrarea în biserică este așezată masa lungă pentru parastasul lui Gafencu. 

Portretul său are flori tricolore de jur împrejur. În spate, colivă cu bomboane albastre, galbene și roșii, alte farfurii cu mâncare și alte fotografii ale deținuților decedați la Târgu Ocna.

Lângă, unii dintre ei îmbrăcați în verde, reprezentanți ai Frăției Ortodoxe, țin steaguri tricolore mari. Femei îmbrăcate în port popular vin cu flori în mâini și chipul lui Gafencu atașat trăistuței. 

În Biserică, lumea stă alături, aproape înghesuită. Femei cu bandă tricoloră ripsată pe pălărie, oameni cu drapel în biserică, deopotrivă tineri, bătrâni și copii. Cojoace, ii și ițari.

Afară, locomotiva trenului de Iași sună din goarnă când trece prin dreptul cimitirului. 

Se ajunge la predică.

Pilda regelui scit și a snopului de nuiele

Unul dintre preoții care oficiază slujba, Vasile Gordon (profesor la Universitatea București), amintește o pildă a „unui rege scit”.

Conducătorul, aflat pe patul de moarte, își cheamă cei trei fii și îi roagă să-l ajute cu o ultimă sarcină: sa aducă „un snop de nuiele” din curte.

Rând pe rând, cei trei nu reușesc să mute nuielele. Apoi, tatăl îi îndeamnă să ia nuielele una câte una.

„Vedeți? Atâta timp cât veți fi uniți, strânși unul lângă altul, nimeni și nimic nu o să vă poată înfrânge!”, le spune, în final, regele.

Pilda este despre unitate, despre puterea celor care rămân împreună, și este folosită în mai multe contexte și culturi. Dar „snopul de nuiele” a fost adoptat în secolul XX de mișcările fasciste, în special de regimul lui Benito Mussolini în Italia. Termenul „fascis” provine din Roma Antică și reprezintă unitatea.  

„Ideea de naționalism de coaliție e veche și foarte frecventată în anii 30, când se deplângea fragmentarea forțelor naționaliste în mai multe grupuri. Același tip de lamento vedem și astăzi. Pentru că naționaliștii sunt, de fapt, împărțiți în mai multe grupuri care nu se împacă între ele, este deplâns de unii care vor o coalizare față de discursul dominant pro-european de astăzi și pro-democratic”, explică istoricul Cioflâncă. 

Preotul prezintă „o nouă icoană” acceptată în sânul bisericii: Maica Domnului, îngeri, Sfântul Andrei și cei considerați „sfinții închisorilor”.

O icoană asemănătoare se află și pe clopotnița din spate, lângă troița lui Gafencu, alături de mesajul „Canonizați sfinții închisorilor”. 

BOR, neolegionarii și politicienii de azi 

Biserica Ortodoxă Română a canonizat în 4 februarie 2025, „16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX”, pe care i-a inclus în calendarul ortodox. Decizia de canonizare a fost luată în iulie 2024. 

Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a criticat acest lucru, spunând că trei dintre clericii propuși să devină sfinți ortodocși – Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și prof. Dumitru Stăniloae – au avut legături cu Mișcarea Legionară, scrie Europa Liberă. 

„Mi-e teamă că ei au fost luați în considerare tocmai pentru că reprezintă alte valori. Adică, există instituții în statul român care promovează agenda naționalistă mai pe față sau mai altfel”, spune și istoricul Adrian Cioflâncă, făcând o trimitere și la contextul actual socio-politic în care se află România.

„Dacă acum 15, 20 de ani agenda naționalistă era subiectul unor partide extremiste, cum era România Mare, și a unor grupuri de presiune care aveau puțină influență asupra mainstreamului public, în ultima vreme vedem o cuplare între aceste grupuri de presiune independente cu forțe politice și cu instituții din România. Asta este schimbarea majoră”

– Istoric Adrian Cioflâncă, membru CNSAS

• Anul trecut europarlamentara și președinta partidului SOS, Diana Șoșoacă, i-a adus un omagiu liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu și a îndemnat la antisemitism. Un dosar penal a fost deschis după acest derapaj, propaganda legionară fiind interzisă prin lege. 

• Dosar penal pentru că i-a numit martiri pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu a avut și fostul candidat la președinție, Călin Georgescu. Acesta a fost însă clasat în 2022. Rețeaua apropiată lui Georgescu, care l-a susținut și în campanie, este condusă de Eugen Sechila, lider al mișcării neo-legionare de azi. 

Frăția Ortodoxă, organizație neolegionară, de extremă dreaptă, se numără printre principalii susținători ai lui Călin Georgescu, relațiile lor fiind de lungă durată, arată Context. Steaguri (prapuri) cu Frăția Ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință” au fost fluturate și la parastasul lui Gafencu din Tg. Ocna. „Frăția” a fost fondată în 2008 la Cluj, la inițiativa fostului mitropolit Bartolomeu Anania, care a fost la rându-i membru în Mișcarea Legionară. Membrii Frăției au fost printre cei implicați în incidentele violente de la Valea Uzului din 2019.

• Și în Parlamentul României, senatori precum Sorin Lavric (AUR) și-au exprimat direct simpatiile legionare, uitându-se cu „venerație” către „martiri”. „Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu şi voi continua să-i omagiez mai departe”, spunea Lavric în 2021.

„De ajuns cu scălămbăiala!”

Revenim în prezent, aici, în curtea din Tg. Ocna, unde, între slujbă și parastas, un al doilea părinte, Nicolae Zaharia din Protopopiatul Onești, ține o predică. Tema este, la fel ca la prima, unitatea. Și familia tradițională.

„Vedeți că tot cuvântul Scripturii se împlinește. Noi am tăcut. (…) Și atunci când noi vom tăcea, nu vom mărturisi, vor striga Pietrele! Da. Pietrele! Nu pentru scurtă vreme, am auzit Pietrele strigând”, rostește părintele.

„De ajuns cu scălămbăiala! Vrem bărbat și femeie. Destul cu teatrul ieftin. Suntem creștini și avem naștere, avem înviere, avem sărbători ale sfinților”

– predică la pomenirea lui Valeriu Gafencu, Tg. Ocna, 18 februarie 2025

Preoții ies și fac slujba de pomenire pentru Gafencu și ceilalți „sfinți ai închisorilor”.

„Ei simt ca și când a venit timpul lor”, spune istoricul Cioflâncă. 

„Apare foarte des cu conjunctura asta internațională, cu apariția lui Georgescu, cu ascensiunea partidelor extremiste în Europa. S-a creat senzația – care e foarte periculoasă când te uiți la istoria mișcărilor sociale și a partidelor extremiste – că un declanșator pentru acțiune, în cazul lor, este ideea că le-a venit timp. S-au aliniat planetele pentru a trece la o acțiune mai hotărâtă”, explică istoricul. 

„Un moment foarte greu pentru societatea românească, care-și vede puse în discuție progresele democratice cu asistență occidentală pe care le-am făcut în ultimii ani”, mai explică istoricul CNSAS. 

În curte, oamenii care se feresc de țurțurii căzuți de pe biserică primesc iconițe cu Valeriu Gafencu:

Apare portretul lui Zelea Codreanu 

Oamenii din curtea bisericii țin în mâinile înghețate portretele lui Gafencu. La un moment dat, un bărbat din mulțime scoate și portretul lui Corneliu Zelea Codreanu. Stă, cu capul plecat, în spatele primului rând de enoriași. 

Alături, o icoană cu Iisus Hristos și harta României mari, cu teritorii care azi fac parte din Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

Portretul lui Zelea Codreanu nu este scos decât în momentul parastasului, nu și în timpul slujbei. 

Reporterii Snoop au încercat să-i contacteze pe preoții care au participat la slujba de parastas al lui Gafencu. Preotul Vasile Gordon ne-a trimis să ne adresăm Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Părintele Protoiereu de Onești, Nicolae Zaharia, nu a răspuns la telefon sau mesajelor noastre. 

A răspuns însă unul dintre ceilalți preoți prezenți care a dorit să-și păstreze anonimatul.

„Noi suntem datori să-i pomenim pe toți cei adormiți. Ei oricum se adună, cei care sunt cu Frăția Ortodoxă și, dacă nu-i ținem sub un anumit tip de «control», iau amploare și fac ce vor ei”, spune preotul și amintește de incidentele de la Valea Uzului din 2019, unde a fost prezent și George Simion, actual lider AUR. 

„Au fost în anii trecuți, prin 2014-2015, aveau afișe, i-am potolit într-un fel. Cât de cât comunică în stilul lor”, mai spune preotul.

Preotul adaugă că „nu suntem pro fascism sau pro comunism și asta s-a văzut și în Sf. Sinod din februarie, că s-au dat niște dojane către cei care au promovat asta, de exemplu, Înalt Prea Sfințitul Teodosie a primit dojană scrisă pentru că l-a promovat pe domnul acela, Călin Georgescu”.  

Portretele nu apar în comunicările oficiale

La biserica „Sf. Ștefan” din Comănești, cealaltă vizitată de echipa Snoop, portretul lui Zelea Codreanu stă afișat chiar în biserică. Portertul nu a apărut în comunicările din 13 februarie 2025, când în Parohie a avut loc o conferință dedicată martirilor și mărturisitorilor din temnițele comuniste. În comunicatele oficiale și fotografiile de la eveniment sunt vizibile doar portretele preoților din biserică: Arsenie Boca, Constantin Sârbu, Gherasim Iscu, Ilie Cleopa, Nicolae Steinhardt.

Legea interzice promovarea legionarismului

Asta și pentru că mai multe acte normative din România (Legea 217 din 2015, Codul penal – Art. 369 – Incitarea la ură sau discriminare, OUG 31/2002) interzic promovarea legionarilor și a extremismului. 

Art. 5. – Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. 

OUG nr. 31/2002 a fost adoptată pentru a alinia legislația României la standardele internaționale privind combaterea extremismului, iar în 2015 a fost modificată prin Legea nr. 217/2015 pentru a include dispoziții mai stricte împotriva negării Holocaustului și a promovării mișcării legionare.

Purtător de cuvânt: „Încercăm să respectăm legislația în vigoare” 

Contactat de reporterii Snoop, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, preotul Răzvan Popovici, spune că „este o chestiune sensibilă”, dar că biserica nu poate interzice nimănui să participe la o slujbă, indiferent de „orientările sale politice, simpatii, religie”.  

„Noi, în general, ca arhiepiscopie, încercăm să controlăm toate aceste lucruri și să respectăm legislația în vigoare. În al doilea rând, sunt aspecte pe care, ca în orice altă instituție, le putem controla sau nu. Pentru că nu știm exact ce se întâmplă la toate aceste evenimente”, adaugă purtătorul de cuvânt. 

Întrebat „ce vă spune totuși numele Valeriu Gafencu”, preotul spune că „depinde foarte mult din perspectiva în care privim lucrurile acestea. Pentru că în general, în biserică, este privit ca un mărturisitor, însă cu reținerile de rigoare. La noi în Arhiepiscopie, mai punctual, nu s-a creat un cult al acestui om. Cu siguranță îl pomenim atunci când se fac astfel de evenimente și atât”.

A spus că va face verificări la bisericile menționate și va reveni cu un răspuns. 

Purtătorul de cuvânt al BOR, preotul Adrian Agachi ne-a trimis către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, când a fost întrebat de poziția BOR vizavi de „sfinții închisorilor”. 

„Există niște instituții care trebuie să vegheze”, explică istoricul Cioflâncă. „Dar ce vedem din felul în care acționează, din modul în care acționează parchetul și restul sistemului de justiție, este o toleranță crescută față de lucrurile astea și nu înțeleg care e logica”, completează el. 

Snoop nu a primit niciun răspuns oficial la solicitările transmise către BOR sau către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.