Ciprian Ciucu, actual primar al Capitalei, a derulat în cei cinci ani de mandat la conducerea Sectorului 6 mai multe proiecte de investiții, unele apreciate la nivel local, altele care au generat controverse. Cel mai discutat proiect, Parcul Liniei, a fost realizat fără clarificarea definitivă a statutului terenului, în mare parte închiriat de la CFR, deși primăria investește peste 100 de milioane de lei în amenajare.
- Catiușa Ivanov, jurnalistă cu 20 ani experiență în administrația bucureșteană, a analizat ce a reușit Ciprian Ciucu și ce nu, în rolul de primar al Sectorului 6.
- Ne poți susține fără costuri suplimentare. În doar câteva minute, poți completa formularul 230, pentru a redirecționa până la 3,5% din impozitul pe venit pentru anul fiscal 2025 către Snoop.
Cazul Parcul Liniei
Primăria Sectorului 6 (PS6) a amenajat mai multe zone care erau în paragină de 20 de ani – cum este digul de la Lacul Morii, spații verzi abandonate între blocuri, zona Liniei.
Parcul Liniei este cel mai spectaculos proiect la acest capitol. O șină de tren abandonată și zona adiacentă, pline de gunoi și buruieni, transformate într-un parc de 8 ha, investiție de circa 30 milioane de lei. În prezent, se lucrează la ultima bucată din parc, încă 8 hectare de spațiu verde, unde se vor investi pentru amenajare circa 70 milioane de lei.
Însă felul în care a fost făcut stârnește controverse. Pe această șină de tren, fostul primar general, Nicușor Dan, a anunțat că va face un tronson din trenul metropolitan. „O prostie ceea ce propunea primarul general”, spunea Ciucu încă din 2024 la Euronews. Tăierea sectorului 6 pe din două și introducerea de bariere ar crea „blocaje în trafic fabuloase”, mai spunea el.
Așa că primarul Ciucu a închiriat terenul de la CFR pe o perioadă de 5 ani. Pentru terenurile adiacente s-au făcut exproprieri. A declarat că, până se face trenul metropolitan, va amenaja parc, șina fiind conservată și acoperită cu un podeț de lemn.
În septembrie, Consiliul Local al Sectorului 6 a votat dezafectarea unei linii de cale ferată pentru a continua amenajarea Parcului Liniei către Cartierul Militari, ultima bucată din parc. Decizia a fost luată în ciuda unui litigiu pe rol între CFR și un operator economic, ceea ce face ca statutul juridic al terenului să fie neclar, a scris Buletin de București.
Proiectul a fost aprobat, deși Alexandru Bojdan, consilier USR, a avertizat asupra riscurilor financiare pe care PS6 și le asumă: în cazul unui eșec al negocierilor, va fi obligată să readucă terenul la starea inițială și să-l returneze CFR. O astfel de situație ar implica cheltuieli suplimentare și ar pune în pericol investiția inițială a primăriei.
Mai mult, tronsonul de cale ferată Gara de Vest – Valea Cascadelor – Lujerului, parte a traseului trenului metropolitan București–Ilfov, figurează în planurile de casare, adică linia deja nu mai apare în inventarele și planurile tehnice actualizate ale infrastructurii feroviare naționale. Asta înseamnă că, din cauza Parcului Liniei, linia trenului metropolitan – care trebuia să facă legătura între Gara de Vest și Gara Progresu – nu s-ar mai face, a mai scris Buletin de București.
Cât plătește Primăria S6 pe chiria terenului
Potrivit datelor furnizate de Paul Moldovan, actual primar interimar al Sectorului 6, la solicitarea Snoop, din cele circa 16 ha, cât are Parcul Liniei – 8 ha deja amenajate și 8 în curs de amenajare, aproximativ 6 ha sunt domeniu public (bucăți expropriate, bucăți care deja se aflau în administrarea Primăriei), iar restul de 9 ha este închiriat de la CFR. Chiria variază între 1 și 2 lei pe mp/lună. Asta înseamnă undeva la peste 25.000 de euro/lună.
Defalcat, din cele 8 ha de parc amenajat deja, circa 75% este închiriat de la CFR, iar la cele 8 ha în curs de amenajare – 25%, spune Paul Moldovan.
Ciprian Ciucu, despre Parcul Liniei: „Puteau să apară blocuri și acolo”
Ce se întâmplă dacă CFR nu vrea să mai prelungească contractul de închiriere a terenului sau dacă trenul metropolitan se va face totuși? Ce se întâmplă cu cele 100 de milioane lei pe care Sectorul 6 le-a investit aici? L-am întrebat pe Ciprian Ciucu.
„Am făcut cel mai mare parc din București după 1989 cu instrumentele legale pe care le-am avut la dispoziție. Terenul a fost închiriat de la CFR la un preț foarte mic, cât ne datorau nouă impozit și ceva în plus. Nu e nimic de ascuns. Dacă nu făceam parcul, puteau să apară blocuri și acolo. Tehnic vorbind, am găsit o soluție legală care va dăinui și acum ne gândim noi că de ce s-a apucat Ciucu să facă un parc. Asta e problema, că a apărut un parc, legal, transparent, la un preț decent și nu au apărut blocuri acolo”, a spus Ciucu.
Edilul a afirmat că nu consideră probabilă neprelungirea contractului de către CFR, dar a susținut că, într-un astfel de caz, „oamenii ar ieși în stradă”.
„Nu văd de ce CFR nu ar vrea să închirieze terenul, fiindcă eu la nivel politic voi milita în perioada următoare ca terenul să fie trecut de la domeniile statului, la Primăria Municipiului București. Dacă CFR nu mai vrea, o să iasă lumea în stradă. Parcul acesta a rămas definitiv pe harta Bucureștiului. O parte din teren l-am expropriat, rămâne parc”, a explicat Ciucu.
În ceea ce privește acuzațiile că a blocat trenul metropolitan, Ciucu spune că Parcul Liniei reprezintă 1% din traseul propus.
„Trenul metropolitan are 455 km, ceva de genul acesta. Parcul Liniei ocupă sub 1%. Trenul metropolitan nu stă în Parcul Liniei, nu e blocat de Primăria Sectorului 6, așa cum s-a spus. Apoi, noi am pus în conservare șina, că doar așa am primit avizul ca să facem acel parc acolo. Infrastructura CFR este pusă în conservare, dacă viitorul primar general va vrea să facă tren metropolitan pe acolo, va putea face”, a mai explicat primarul.
Ciucu: trenul metropolitan nu e un proiect fezabil (click pentru detalii)
Ciucu spune că trenul metropolitan nu este un proiect fezabil, cel puțin pe această porțiune, și nu este nevoie de el. Pentru că există metrou la Nord și tramvai la Sud. „Când au auzit oamenii de tren în oraș, au înebunit, au zis «domnule, ne puneți bariere în oraș?»”, a spus primarul pentru Snoop.
„Ca să demareze această investiție, Primăria trebuia să facă un PUZ, investiția are nevoie de un studiu de fezabilitate, o matrice origine-destinație, de unde iei oamenii și unde îi duci.
Ce faci, iei oamenii din Domnești și unde îi lași? La AFI Cotroceni, unde nu e nicio conexiune, nu ai nod intermodal. Nu mai bine fac oamenii un ocol de un km, intră prin Vest și se duc la Gara de Nord, unde au conexiune? Apoi, chiar dacă noi am păstrat linia în conservare, este foarte veche, nu mai prezintă siguranță feroviară, ca să refaci linia e nevoie de sute de milioane de euro, pe care Bucureștiul nu îi are acum. De ce să începem de aici cu trenul metropolitan?”, a explicat Ciucu pentru Snoop.ro.
Primăria cere 40 de ani de închiriere
PS6 a cerut, de la CFR, prelungirea contractelor de închiriere a terenului pe 40 de ani.
„Legislația prevede că, în condițiile în care am făcut investiții pe teren, putem prelungi contractele de închiriere, prin act adițional, pe o perioadă de 40 de ani, pentru cele 8 ha amenajate. Și am obținut acest lucru în luna decembrie”, a explicat Paul Moldovan, primarul interimar de la Sectorul 6.
În paralel, Primăria S6 face demersurile pentru a primi întregul teren în administrare, de la CFR, prin Hotărâre de Guvern, ca să nu mai plătească chirie, spune Paul Moldovan. Condiția fiind să păstreze în continuare șina din parc.
Controversa blocurilor construite lângă Parcul Liniei
Pe lângă controversa cu trenul metropolitan, mai multe voci au acuzat că parcul este un cadou pentru dezvoltatorii imobiliari care construiesc de-a lungul lui. Atât pe bucata dintre mall-urile Afi Cotroceni și Plaza România, unde sunt mai multe proiecte imobiliare în derulare, aprobate chiar de administrația Ciucu, dar și pentru cei care au construit deja, fără spații verzi și facilitățile necesare cartierelor de locuințe.
Primăria a amenajat un parc în zonă, după ce locuitorii ajunseseră să-și plimbe copiii printre betoane, în parcările dintre blocuri. Bucureștiul suferă de un deficit major de spații verzi. Dar, în ultimii 15 ani, în zona respectivă, Primăria Sectorului 6 a autorizat construirea de hectare de blocuri, înghesuite unele în altele, fără spații verzi reale.
Practica contravine articolului 10, alineatul (3) din Legea 24/2007, care obligă autoritățile să asigure minimum 20 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor.
| „Extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și locale se pot realiza exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice”, se arată în lege. |
Dacă această prevedere ar fi fost respectată, zona ar fi arătat precum cartierul Drumul Taberei, cu spații verzi generoase între blocuri. În acest scenariu, obligația de amenajare a spațiilor verzi le-ar fi revenit investitorilor, ceea ce ar fi presupus o suprafața construită mai redusă și, implicit, un profit mai mic.
În practică, așa cum se întâmplă deseori în Capitală, dezvoltarea imobiliară a vizat maximizarea suprafeței construite, iar amenajarea spațiilor verzi a fost realizată din fonduri publice, de către Primăria Sectorului 6.
Ciprian Ciucu spune că acuzele nu se susțin.
„Apartamentele erau deja vândute când am făcut noi parcul. Se vede pe Google Maps. Da, au crescut prețurile apartamentelor, dar pentru oamenii care au cumpărat acolo, nu pentru dezvoltatori, ei deja vânduseră. Dezvoltatorii vând înainte. Mai sunt blocuri în construcție, dar ce faci, îi ții pe oameni în mizerie? Nu are nicio legătură, era singurul loc unde puteam să facem un parc”, a explicat Ciucu.
Succesele lui Ciucu: lucrările de la Lacul Morii și reamenajarea Bd. Drumul Taberei
Un alt proiect relevant pentru mandatul lui Ciprian Ciucu în Sectorul 6 este amenajarea digului de la Lacul Morii. În prima etapă a fost amenajat tronsonul dintre Parcul Crângași și Insula Lacul Morii, a fost reabilitată promenada de pe dig, s-a făcut o pistă de alergare, s-au pus umbrare, un gard în jurul lacului și s-au făcut spațiile verzi. Deși amenajarea este una simplă, ea a avut succes, zona fiind în paragină de 20 de ani.
Pentru insulă și tronsonul rămas neamenajat, adică digul de pe cealaltă jumătate de lac, Primăria a făcut concurs de soluții, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților, iar proiectul câștigător este unul complex. În februarie 2025 au început lucrările la insulă, termenul de finalizare fiind de 15 luni, adică în vara anului 2026. Pentru bucata rămasă de dig încă nu a fost anunțat un termen pentru începerea lucrărilor.
Un alt proiect care a avut succes este reamenajarea Bd. Drumul Taberei, transformat într-un un bulevard parc – gardurile de la grădinile blocurilor fiind desființate și spațiul verde a fost conectat cu trotuarele. Pe acest model va fi refăcută și Calea Crângași.
Tot administrația Ciucu a început eliberarea trotuarelor de mașini, schimbare care a stârnit reacții din partea localnicilor. Unii au aplaudat inițiativa, alții i-au reproșat că nu a făcut îndeajuns de multe locuri de parcare, astfel că nu au unde să-și lase mașinile.
Infrastructură rutieră: cazul Valea Largă
La capitolul infrastructură rutieră, Primăria a amenajat mai multe străduțe dintre blocuri și din zonele de case, în special din cartierele ANL Brâncuși, Militari și Grozăvești. S-au resistematizat străzile, parcările de reședință, s-au făcut spațiile verzi.
Cel mai vizibil proiect de infrastructură este modernizarea străzii Valea Largă, transformată într-un bulevard de 1,5 km cu două benzi pe sens, trotuare, piste de bicicletă și spații verzi.
Totuși, proiectul a generat controverse. Deși avea ca obiectiv fluidizarea traficului, în practică a atras un număr mai mare de autoturisme pe Prelungirea Ghencea. Efectul a fost amplificat de faptul că Primăria Capitalei nu a finalizat lărgirea străzii, astfel că traficul suplimentar s-a concentrat pe o arteră cu un singur fir pe sens, deja suprasolicitată. Asta a stârnit din nou nemulțumirea locuitorilor din zonă, exasperați de mulți ani de promisiuni neîmplinite din partea primarilor.
În plus, lucrarea de infrastructură nu a avut un Plan Urbanistic Zonal, aprobat de Primăria Capitalei, primarii de sector ocolind frecvent această procedură ca să facă mai repede lucrările. Aprobarea unui PUZ poate dura și 3-4 ani.
Un alt proiect de infrastructură este reabilitarea străzii Amilcar Săndulescu – o stradă de 200 de metri, care însă permite coborârea de pe Podul Ciurel, pasajul început de Oprescu și terminat de Firea care nu ducea nicăieri. A fost denumit „cel mai scump viraj la stânga” din istoria orașului.
Reamintim că primarul Nicușor Dan nu a continuat etapa II a străpungerii Ciurel – A1, motivând decizia prin faptul că un drum direct între A1 și A2 ar încuraja la tranzitarea centrului orașului. Strada Amilcar Săndulescu nu poate descărca Pasajul Ciurel, însă mai crează o legătură.
Evenimente în parcuri și cartiere, investiții în sănătate și educație
Ciucu a făcut și câteva evenimente apreciate de locuitorii din Sectorul 6: West Side Flower Fest, West Side Hallo Fest, Târgul de Crăciun din Parcul Drumul Taberei.
În cei 5 ani de mandat, edilul a reușit să parcurgă o parte din pașii birocratici și să obțină finanțare – 75 milioane de euro Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – pentru spitalul de 300 de paturi care ar urma să fie construit pe bd. Timișoara. Valoarea totală a investiției este de 145,8 milioane de euro. Licitația pentru proiectare și execuție este finalizată.
Tot la capitolul realizări trecem și investiții de 700 milioane lei în educație. Potrivit datelor publicate de Primăria Sectorului 6, 22 de școli și grădinițe au fost reabilitate și consolidate, au fost amenajate curțile grădinițelor. De la zero au fost construite o creșă, 3 grădinițe, 4 corpuri de școală. Bile albe primesc și Banca de alimente, reforma Poliției Locale, amenajarea bazei sportive Cristina Neagu de la Școala Gimnazială 164.
Ce nu a realizat din promisiunile electorale
Printre proiectele promise în campania electorală trecută care nu au fost realizate se numără: Parcul din Prelungirea Ghencea, extinderea Parcului Drumul Taberei (Armata nu a dat terenul).
Ciucu nu a reușit nici să găsească o soluție pentru salvarea bucății retrocedate din Parcul Grozăvești, dar proiectul imobiliar de acolo a fost blocat, cel puțin deocamdată. Însă PS6 a preluat de la SRI bucata unde instituția avea în plan să facă un spital și care va fi amenajată ca parc.
Autorizațiile controversate: blocul cu geamuri acoperite
Pe partea de urbanism, Ciucu a oprit o parte din dezvoltarea imobiliară nocivă, de exemplu blocurile din Parcul Grozăvești și cele dintre casele de lângă Lacul Morii și au fost date mult mai puține aprobări pentru proiecte de urbanism.
Însă au existat și derapaje.
Un exemplu este autorizația de construire emisă în 2022 de administrația Ciucu pentru faza V a cartierului Exigent, pe Bd. Timișoara: patru blocuri de 11 etaje, într-o zonă deja dens betonată. Autorizația a fost acordată în pofida prevederilor din Legea spațiilor verzi, care impun minimum 20 mp de spațiu verde pe locuitor la schimbarea funcțiunii terenului. O condiție ce ar fi presupus reducerea construcțiilor pentru dezvoltator. Sau blocuri cu o înălțime mai mică.
Mai mult, apartamentele de la ultimele etaje, din etapa V, au geamurile acoperite, ca să nu se vadă în curtea unității MAI de lângă, din motive de securitate.
Toate aceste documentații de urbanism au fost avizate de arhitectul Sectorului 6, Marcel Florentin Bera. Deși în mandatele primarilor Cristian Poteraș, Rareș Mănescu și Gabriel Mutu a avizat mai multe proiecte de urbanism controversate, inclusiv PUZ-ul Sectorului 6, anulat în instanță deoarece permitea betonarea spațiilor verzi și blocuri între case, Ciprian Ciucu a ales să lucreze în continuare cu el.
Contactat de Snoop și întrebat de ce proiectele imobiliare nu au spațiile verzi necesare, Ciprian Ciucu ne-a spus că va răspunde în scris.
„Nu știu să vă spun la telefon, din mașină. Să se noteze și faptul că am avut la un sfert sau mai puțin chiar din PUD-urile care s-au dat înainte să vin eu primar, să se noteze faptul că cele mai multe PUD-uri aprobate sunt pentru locuințe unifamiliale sau locuințe mici și unele sunt pentru proiectele noastre, ale Primăriei. Am și oprit multe proiecte imobiliare, m-au dat investitorii în judecată, acum îmi cere unul 27 milioane de euro”, a spus primarul.
Când vom primi răspunsul, îl vom publica.
Amenințări la adresa jurnaliștilor
În mai multe rânduri, primarul Sectorului 6 a utilizat un limbaj critic la adresa jurnaliștilor și a făcut declarații care au fost percepute drept amenințătoare.
Toamna aceasta, primarul și-a pierdut cumpătul după ce jurnaliștii de la Buletin de București au publicat un articol în care scriau despre eșecul proiectului Trenului Metropolitan din cauza investițiilor la Parcul Liniei.
Ciprian Ciucu a catalogat articolul drept „extrem de prost fundamentat” și a lansat o amenințare directă la adresa jurnaliștilor: „Partea proastă este că astfel de articole (…) vi se vor întoarce în față și vă vor expune”.
În septembrie, Ciprian Ciucu a părăsit conferința de presă pe care o susținea la Parlament după doar patru minute, fiind vizibil iritat de întrebările jurnalistului Snoop, Cristian Andrei, despre contractele pe care le are PNL cu presa.
Editori: Iulia Roșu, Răzvan Luțac
Colaj principal: Ion Mateș
Foto colaj principal: Octav Ganea / Inquam Photos