UPDATE 16 iulie / Penitenciarul spune că n-are acceptul fugarului să ofere un document
Snoop a cerut Penitenciarului Tg. Mureș, cel care s-a împotrivit eliberării lui Emil Gânj, documentul și, implicit, motivele pentru care s-a opus liberării condiționate în 2020. Reprezentanții instituției au refuzat solicitarea jurnaliștilor Snoop invocând „lipsa consimțământului expres al persoanei vizate”.
UPDATE 16 iulie / reacția lui Cătălin Predoiu
Ministrul de Interne a declarat, citat de Adevărul, că „nu avem date care să spună că ar fi o neglijență” din partea Poliției în acest caz. El a punctat că „nu se doarme de zile întregi” pentru căutarea lui Gânj și că acesta ar fi scăpat de Poliție „pentru că a fost sprijinit, a fost ajutat. Chiar și de victimă”.
UPDATE 15 iulie / reacția Ministrului Justiției
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a recunoscut marţi, 15 iulie, în legătură cu cazul fugarului care şi-a ucis fosta parteneră şi a incendiat casa, că justiţia a greşit în evaluarea acestuia:
„Trebuie să admitem că aici evaluările justiţiei, pe undeva, nu au fost cele mai reuşite pentru că acest individ a revenit în societate demonstrând evident că nu şi-a reconsiderat comportamentul, că nu a înţeles care sunt rigorile condamnării şi reinserţiei sociale şi, iată, a comis această faptă abominabilă”, a spus ministrul Justiţiei, la Antena 3 CNN, citat de News.ro.
UPDATE 14 și 16 iulie / reacțiile președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, în conferința de presă de luni, 14 iulie, despre numărul de femei ucise de către foști parteneri. Președintele a spus că este necesară o analiză pe activitatea Parchetului.
„Statul român nu dă o fermitate care să descurajeze felul acesta de manifestări. Putem vorbi de cât de bune sau rele sunt legile, dar cel mai important este că legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate într-un termen care încurajează infracțiunea.”
„Vă mărturisesc ca nu am ajuns la momentul la care să facem o analiză temeinică a activității Parchetului, dar în momentul în care o vom face, acest fenomen o sa fie dintre cele la care ne vom uita cu atenție”.
Este o problemă gravă, de mentalitate, condiția femeii și de slăbiciune a statului român în fața acestui fenomen.”
Nicușor Dan a adus reproșuri către MAI și instanțe la un eveniment dedicat ministerului de interne miercuri, 16 iulie. „Un subiect foarte foarte important: condiția femeii în societatea noastră, violența domestică și mai grav toate cazurile de ucidere care au decurs de aici și le-am văzut în ultima perioadă.
Noi, adică MAI, parchete, instanțe de judecată, trebuie să ajungem să arătăm societății că statul român este un stat puternic. Să transmitem acelor foști parteneri care doar se gândesc ca ar putea să își amenințe fosta partenera, statul va veni repede împotriva lor dacă vor îndrăzni să facă asta”, a afirmat Nicușor Dan, citat de HotNews.
Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română, suspectat că și-a ucis fosta parteneră și a dat foc casei, a fost condamnat și pentru act sexual cu un minor în 2008. A făcut apel la sentința dată, dar instanța a menținut în esență pedeapsa inițială, printr-o decizie definitivă dată în 13 februarie 2009.
Gânj a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de 5 ani, pentru două infracțiuni de „act sexual cu un minor”, comise în vara anului 2006 și ulterior, în perioada februarie-martie 2007, se arată în hotărârea Judecătoriei Luduș.
El avea 18 ani, ea era o fată de 13 ani.
„Fapta inculpatului care a întreţinut raporturi sexuale cu o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani, în repetate rânduri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „act sexual cu un minor”, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal”, arată instanța din 2008.
Astăzi, fapta ar putea fi încadrată la viol asupra unui minor*
Potrivit modificărilor aduse Noului Cod Penal prin Legea nr. 217/2023 și Legea nr. 424/2023, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, vârsta consimțământului sexual este stabilită la 16 ani. Orice act sexual cu un minor sub acest prag este considerat viol, chiar și în cazul unui consimțământ aparent. Violul asupra unui minor se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 12 ani – sau mai mult, dacă este vorba de circumstanțe agravante.
Există însă o prevedere în Articolul 218¹ din Codul Penal care stipulează că „faptele nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani”. Așadar, chiar și în baza legii în vigoare, o faptă de acest tip nu este încadrată automat ca viol, chiar dacă victima are 13 ani și, legal, nu poate consimți.*
În 2008, Emil Gânj a scăpat de închisoare, deși chiar și după începerea urmării penale acesta a continuat să se întâlnească cu victima sa. În perioada 09.02.2007 – 11.03.2007 „cei 2 au locuit împreună, la inculpat într-o casă nelocuită, apoi la domiciliul inculpatului, unde au întreţinut în mai multe rânduri relaţii sexuale”, „cu acordul acesteia”, se arată în hotărârea judecătorilor.
Anchetele publicațiilor Dela0 și Libertatea au dezvăluit că în mii de cazuri agresorii au fost condamnați pentru „act sexual cu un minor” și au primit pedepse cu suspendare, deși victimele aveau 12, 13 sau 14 ani, faptele prezentau elemente evidente de abuz sau manipulare, iar în unele cazuri era vorba chiar de violență fizică sau amenințări.
Cazuri cu minore de 11-13 ani care au „consimțit” să facă sex cu bărbați de 30 sau 40 de ani sau cazuri clasificate ca „relații consensuale”, deși diferențele de vârstă și contextul socio-economic indicau clar viol.
Judecătorii evitau să aplice încadrarea de viol – care presupunea ideea de forță, constrângere sau lipsă de consimțământ clar.
Pedeapsa cu suspendare
Curtea de Apel Tg. Mureș a respins apelul făcut de victimă și de părinții ei care au contestat sentința prea blândă aplicată lui Gânj. A considerat că pentru „un tânăr de 21 de ani, a cărui comportare şi conduită pot fi încă modelate, care este la primul conflict cu legea penală”, o „pedeapsă excesiv de severă” ar deturna rolul de reeducare pe care îl are sentința dată.
În schimb, instanța a decis că este suficient ca inculpatul să se prezinte la Serviciul de Probațiune doar o dată la fiecare trei luni (trimestrial), și nu lunar, așa cum stabilise inițial prima instanță.
O decizie prin care a dorit să asigure o supraveghere eficientă, dar adaptată la situația reală a inculpatului: „vârsta fragedă şi lipsa antecedentelor penale, nivelul redus al veniturilor familiei, lipsa unui loc de muncă, distanţa dintre domiciliul inculpatului şi sediul Serviciului de Probaţiune, costurile necesare pentru efectuarea unor deplasări lunare”.
Pedeapsa însă nu și-a atins scopul enunțat de instanță.
În timpul suspendării, ucide un bărbat
La 23 de ani, Emil Gânj este coautor al unei crime în localitatea Miheşu de Câmpie, județul Mureș. Tânărul se afla la acea vreme atât în cei 3 ani de pedeapsă cu suspendare, cât și în termenul de încercare de 5 ani, după pedeapsa pentru „act sexual cu un minor” care curgea din 2009.
În seara de 18 decembrie 2011, în jurul orei 19:00, Gânj se afla la barul din localitate împreună cu alți 3 prieteni, „având o ladă de bere la masă”, se arată în motivarea sentinței. La același bar au ajuns, puțin mai târziu, și alți doi bărbați – unul dintre ei avea să devină victima, celălalt martorul. După o serie de altercații verbale și amenințări, în fața barului, cei doi bărbați au luat-o la fugă spre casele lor. Gânj și prietenii lui i-au urmărit, el în căruță, ceilalți – pe jos. I-au prins din urmă la intersecția dintre drumul principal și poteca ce ducea spre casele lor.
Acolo, Gânj și un alt tânăr au lovit victima în cap – el cu o bâta, celălalt cu partea netăioasă a unei securi. Lovituri care i-au fost fatale, conform raportului medico-legal. Un al treilea bărbat s-a năpustit cu pumnii și picioarele asupra victimei care zăcea la pământ. Al patrulea ins din anturajul lui Gânj l-a lovit pe martor cu o bâtă, pentru a-l împiedica să intervină în ajutorul bărbatului atacat.
Apoi inculpații au plecat de la locul agresiunii. Bărbatul bătut a rămas căzut în șanț.
A fost internat în spital, dar a murit zece zile mai târziu. Raportul medico-legal a stabilit că moartea a fost violentă, cauzată de un traumatism cranio-cerebral sever, produs prin lovituri repetate cu obiecte contondente. Toți inculpații și-au recunoscut fapta, dar au încercat să-și minimizeze rolul, „fiecare căutând în principiu să-şi creeze o situaţie cât mai uşoară în ceea ce-l priveşte”, se arată în motivare.
Pe 29 decembrie 2011, Emil Gânj a fost arestat preventiv. În iulie 2012, a fost condamnat definitiv la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru omor calificat. Cum în trecut primise o pedeapsă de 3 ani cu suspendare „pentru o infracțiune gravă”, iar instanța a revocat suspendarea, pedeapsa finală a ajuns la 15 ani și 6 luni de detenție.
„Instanța are în vedere şi că inculpatul este recidivist, această perseverenţă infracţională urmând a se reflecta într-o pedeapsă mai mare decât cea aplicată celorlalţi doi coautori” – se arată în motivare.
Ar fi trebuit să iasă din închisoare pe 4 ianuarie 2026, la aproape 38 de ani.
Liberat condiționat în 2020 pentru că „antecedentele penale (…) nu sunt atât de semnificative”
Dar a fost eliberat condiționat în 24 noiembrie 2020 de către Judecătoria Tg. Mureș.
Asta, după o decizie luată cu 5 zile înainte de aceeași instanță, la cererea de liberare condiționată a condamnatului, pe 19 noiembrie 2020.
Penitenciarul s-a opus. Motivul arătat în încheiere: „fapta este gravă”.
Însă judecătorii au considerat că poate fi eliberat cu 5 ani și o lună înainte de termen. De ce?
„A dat dovezi temeinice de îndreptare, având o conduită bună constantă și se poate presupune rezonabil la acest moment că acestea sunt suficiente pentru realizarea prevenției speciale în cazul sau, în ciuda antecedentelor penale, care nu sunt atât de semnificative încât să justifice prin ele însele amânarea” – Motivarea Judecătoriei Tg. Mureș
Ce au remarcat judecătorii?
Că a depus două promisiuni de angajare, dar și că „(persoana, n.r.) a muncit, câștigând un număr substanțial de zile; a fost disciplinată, fiind recompensată de 58 de ori fără să fi fost sancționat; a participat la activități organizate în penitenciar, cu rezultate bune; cu antecedente penale din 2008, incluse în hotărârea de condamnare”.
Motivarea nu are decât trei pagini, în care nu este trecută fapta pentru care a fost condamnat bărbatul – omor calificat, ci doar că „a săvârșit infracțiuni intenționate”.
2024-2025: A bătut-o, a răpit-o, a omorât-o pe tânăra de 23 ani
În februarie 2024, Gânj a bătut-o pe Anda, tânăra pe care a omorât-o în 2025. A primit ordin de protecție în 20 februarie. În aceeași zi l-a și încălcat. Pe 23 februarie, Judecătoria Luduș a emis un mandat de arestare preventivă pe numele său.
Dar bărbatul nu a fost găsit, fiind trecut încă de atunci pe lista persoanelor urmărite.
Tânăra „prezenta urme vizibile de violență, respectiv echimoze și excoriații la nivelul feței, a gâtului și a membrelor superioare, declarând că în ultimele două săptămâni concubinul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și cu palmele în zona capului fără a putea preciza de câte ori a fost lovită.
Cu aceleași ocazii, Gânj i-a adresat persoanei vătămate de mai multe ori amenințări cu acte de violență și moartea”, scrie în motivarea din 2025 despre violențele din 2024.
„(…) a lovit-o pe persoana vătămată în zona capului, iar în urma loviturii aceasta a căzut și a rămas inconștientă. La scurt timp când și-a revenit, a simțit cum concubinul său o lovea cu pumnii în zona corpului și o strângea cu ambele mâini de gât, amenințând-o în același timp cu moartea.”
Conform Poliției Române, citată de Digi24, ordinul ar fi fost revocat, la solicitarea victimei, pe 27 martie 2024.
În februarie 2025, Emil Gânj a incendiat prima dată casa în care locuia Anda, dar ea nu se afla acolo. A găsit-o acasă la mătușa ei, a răpit-o și a bătut-o din nou. Tânăra a fost găsită într-un magazin, scria Antena 3. S-a deschis alt dosar penal, iar casa acesteia a fost pusă „sub pază permanentă”, conform autorităților.
Pe 28 februarie un alt ordin de protecție a fost dat pe o durată de 12 luni, conform Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș. Însă acesta nu i-a fost adus la cunoștința agresorului, întrucât se sustrăgea urmăririi penale.
Toate faptele au avut loc în termenul eliberării condiționate de care bărbatul beneficia.
Pe 30 aprilie 2025, Judecătoria Luduș l-a condamnat la 2 ani de închisoare, pentru că a încălcat ordinul de protecție în februarie-martie 2024, și 1867 zile, cât mai avea de executat din cei 15 ani și 6 luni pentru omor. Dar fusese eliberat. În total, peste 7 ani.
„Actele dosarului dezvăluie în privința acestuia un profil moral caracterizat prin predispoziție la săvârșirea de fapte antisociale sau perseverență în încălcarea normelor de conduită socială”, notează instanța.
Bărbatul nu a mai fost găsit.
Conform site-ului Poliției Române, Gânj era pe lista persoanelor urmărite. Acum este pe lista „Most Wanted”, alături de Horațiu Potra, fiii acestuia sau Costin Zuleam, suspect în cazul uciderii afaceristului Adrian Kreiner.
„La data de 04.06.2025, Judecătoria Luduș a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea cu nr. 133 privind pe numitul Gânj Emil, acesta având de executat o pedeapsă de 2 ani și 1867 de zile de închisoare”.
Ieri, 8 iulie 2025, în jurul orei 8:45, mama Andei a sunat la Poliție pentru a anunța că același Gânj i-a incendiat casa în care se afla și fiica ei. De data aceasta, tânăra a fost ucisă. A lăsat în urmă un băiat minor.
IPJ Mureș a anunțat, apoi, că bărbatul a fost dat în urmărire. Din nou.
A fost al 28-lea caz de femicid în 2025.
Ce reprezintă femicidul (click pentru detalii)
Femicidul – sau feminicidul – înseamnă uciderea intenționată a unei femei sau fete, adesea comisă de către un bărbat / partener intim, ca urmare a unor sentimente de ură, conform ONU, OMS și Convenției de la Istanbul.
Moartea Andei a fost al 28-lea femicid din 2025 în România. În București au avut loc proteste după alte cazuri petrecute.
Pe 16 iunie, un bărbat în vârstă de 37 de ani a ucis o tânără de 22 de ani, însărcinată și mamă a doi copii, în Prahova. Bărbatul a lovit-o în mod repetat cu toporul în cap, apoi a plecat de la locul crimei. Acesta o agresa pe tânără încă din adolescență. În dimineața crimei, poliția fusese la agresor acasă, dar l-au lăsat în libertate.
Pe 31 mai, un bărbat de 49 de ani a împușcat-o mortal pe Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani însărcinată. Bărbatul era fostul ei agresor, împotriva căruia Teodora solicitase ordin de protecție în urmă cu mai mulți ani. Agresorul a urmărit-o pe stradă, în complexul Cosmopolis, din Ilfov, și a împușcat-o în plină zi, în fața mai multor copii martori la atac.
În primele 4 luni ale anului, Poliția a emis 3.788 de ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, 1.464 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 40.030 de cazuri de violență domestică, dintre care 19.984 în mediul urban și 20.046 în mediul rural.
Cele mai multe infracțiuni sunt legate de loviri sau alte violențe – care reprezintă 57% din total (8.757 de cazuri). Urmează amenințările, cu 12% (1.840 de fapte). Împreună, aceste două tipuri de abuz acoperă peste două treimi din toate cazurile înregistrate în 2025.
Dar nu toate violențele sunt raportate la Poliție. Iar alte forme de abuz „nu se văd”. Aproape jumătate dintre femeile din România (45,5%) au suferit violenţă psihologică din partea partenerului intim, faţă de media UE de 29,9%, conform datelor Eurostat.
***
Dacă treci printr-o situație de violență domestică sau cunoști pe cineva care are nevoie de ajutor, poți apela la linia națională gratuită și confidențială 0800 500 333. În caz de urgență, nu ezita să suni imediat la 112.
Foto: Poliția Română / captură
*Articolul a fost modificat după publicare, întrucât conform noului Cod Penal, există însă o prevedere în Articolul 218¹ care stipulează că „faptele nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani”.