Sari la conținut
Jurnalism fără lesă.

Caută o pagină sau un articol..

  • Follow-up
  • AUDIO Simion: „Banii de luat de la ăia. Doar pe aplicație!” Mașinăria AUR de colectat cotizații și împărțit funcții în partid

    AUDIO Simion: „Banii de luat de la ăia. Doar pe aplicație!” Mașinăria AUR de colectat cotizații și împărțit funcții în partid
    Foști membri AUR descriu un sistem în care banii și activitatea din aplicația AUR condiționează accesiunea politică, arată o nouă investigație Snoop. O înregistrare audio dezvăluie cum liderul partidului, George Simion, dă indicații pentru colectarea unor sume de bani și promite modificarea manuală a vechimii unor membri în aplicație, ca să poată candida pentru diverse funcții.

    • Dincolo de capacitatea de a geolocaliza, mobiliza proteste și colecta date personale, pe care am arătat-o în investigația „Monitorizarea de AUR”, aplicația mobilă este o mașinărie digitală de control politic și o resursă financiară. 
    • Sub deviza „cine plătește primește”, aplicația prezentată public drept o inovație tehnologică a devenit o condiție pentru a prinde loc pe listele electorale sau pentru a avansa în ierarhia partidului, susțin foști membri AUR. 
    • Analiza clasamentelor arată și cine sunt cei mai eficienți „recrutori”: adică cei care au reușit să convingă alți oameni să-și instaleze aplicația. Un IT-ist cu afaceri de milioane cu partidul și un misterios tânăr care a încercat să dispară din online după ce l-am contactat.  

    Vechimea membrilor ar putea fi modificată manual în aplicație

    În aplicația AUR, politica se joacă pe puncte, ranguri și clasamente. Fiecare dată personală oferită, fiecare cotizație plătită și fiecare nou membru adus te urcă mai sus nu doar în topurile din aplicație, ci și în ierarhia internă a partidului, susțin foști membri cu care Snoop a discutat. 

    Persoanele incomode sunt eliminate. Este cazul lui Mihai Crăciun, care a fost exclus din AUR anul trecut, după ce, afirmă el, nu a fost de acord să „dea mâna cu PSD”. A contestat în instanță decizia de excludere și așteaptă verdictul. 

    Consilier local AUR Suceava, Crăciun declară, într-un dialog cu Snoop, că neînțelegerile cu partidul au început în 2024, după ce i s-a cerut să voteze propunerile primarului PSD din Suceava în Consiliul Local. Nu a fost de acord. 

    Bărbatul mai susține că persoane agreate de conducerea partidului ar fi fost aduse în organizație, ar fi plătit pentru înscriere, iar ulterior li s-ar fi modificat vechimea în aplicație pentru a putea participa la alegeri interne și, ulterior, pentru a ajunge pe listele electorale. 

    În sprijinul acuzațiilor sale, Crăciun a făcut publică în 2025 o înregistrare audio cu George Simion. Ea a ajuns și la Snoop după investigația despre Platforma AUR. 

    Înregistrarea intrată în posesia Snoop

    „Banii de la ăia de la Brodina de luat, banii de la ăsta de la Rădăuți, împreună cu acei oameni înscriși în aplicație. În cazul Brodina și Rădăuți, o să le modificăm noi datele că s-au înscris în decembrie în aplicație toți. Și organizăm alegeri, dar să facă chestia asta. Dar doar pe aplicație se acționează!”, transmite în mesajul audio președintele AUR. 

    Snoop i-a cerut clarificări lui George Simion privind înregistrarea audio. Am primit un răspuns prin biroul de presă, însă în el se face referire la un alt caz.

    „Înregistrarea este din anul 2023 probabil, a fost demontată ca fiind falsă. Teoretic, în ea apare fostul deputat AUR Suceava Dorel Acatrinei, care nu a participat în nicio formă la tranzacționarea de bani sau alte foloase.”

    În 2023, fosta senatoare AUR Rodica Boancă a publicat o înregistrare audio care îi era atribuită lui Dorel Acatrinei, pe atunci deputat, în care acesta negocia locuri pe listele electorale ale partidului cu 15.000 de euro. La acel moment, Simion declara că înregistrarea este „o făcătură”. 

    Despre declarația lui Simion din înregistrarea din 2025, AUR nu precizează ceva.

    Unde e meritocrația din AUR? Cei care mai credeți că există democrație în AUR, nu, fraților, nu există. Se votează ca la Partidul Comunist Român. Dacă ești incomod, ești dat afară

    – Mihai Crăciun, consilier local AUR

    „O mică dictatură ambalată în democrație”

    Un alt fost membru AUR, care a dorit să rămână anonim, descrie un sistem în care numărul membrilor cotizanți aduși în partid putea deveni o sursă de putere și influență în partid. „Devenise o cursă internă în care singurul interes era să colecteze cât mai mulți bani și persoane”, susține el.

    Acesta spune că aplicația partidului a fost folosită, cel puțin în primii ani, ca instrument de colectare a banilor, în condițiile în care plățile nu erau însoțite întotdeauna de formalitățile necesare pentru înscrierea oficială în partid. „Era modul prin care strângeau bani declarați donații, pentru că, dacă plăteai prin aplicație, nu aveai nicio dovadă că ai plătit o cotizație și ești membru, nici nu erai chemat să semnezi adeziunea, cum e acum”, povestește el. Potrivit mărturiei sale, banii erau încasați și în numerar.

    În opinia sa, modul de organizare a partidului făcea dificilă contestarea deciziilor la nivel local. „Cine le-a gândit sistemul a fost foarte inteligent. Tu nu poți să tragi la răspundere pe nimeni, pentru că organizațiile locale sau județene nu au personalitate juridică.”

    Este o mică dictatură ambalată în democrație. Simulezi tot – organizații, alegeri, încasări, inițiative locale -, dar în momentul în care vrei să ai un cuvânt de spus, atunci te lovești de un zid, pentru că puterea e doar la București.

    – fost membru AUR

    „Totul a ajuns să graviteze în jurul banilor”

    Consilierul local Mihai Crăciun spune că „totul a ajuns să graviteze în jurul banilor” în AUR. Susține că tensiunile au crescut când conducerea locală i-a cerut o taxă din indemnizația de consilier. 

    „Trebuia să dau 600 de lei pe lună, aproape jumătate din indemnizație. Pe lângă cotizația pe care o plăteam prin aplicație. Nu era o problemă, toate partidele au nevoie de bani, ce m-a deranjat e că nu știam unde merg acești bani, nu primeam chitanță și mi s-a părut că mi se pune pumnul în gură: dacă nu plătești, te dăm afară”, declară pentru Snoop. 

    Mărturia este confirmată de un alt fost membru AUR, care spune că aleșilor locali li se cerea să contribuie la bugetul partidului din indemnizațiile primite de la stat. 

    „Plăteai sau erai exclus. Era formulată tot ca și cotizație. Plățile se făceau cash sau prin transfer ca donație”, afirmă acesta.

    AUR confirmă cotizațiile, dar respinge acuzațiile

    Într-un răspuns transmis redacției, AUR confirmă existența unor cotizații suplimentare lunare pentru aleșii partidului, stabilite în funcție de funcția ocupată. Potrivit partidului, acestea sunt reglementate printr-o decizie a Biroului Național de Conducere din 11 decembrie 2024. Pentru parlamentari, contribuția lunară este de 3.000 de lei.

    „Nu reprezintă solicitări financiare informale, donații impuse sau plăți stabilite arbitrar la nivelul organizațiilor locale, ci componente ale cotizației de membru, aprobate printr-o decizie oficială a conducerii naționale a partidului”, explică reprezentanții AUR. 

    Partidul susține că plățile se fac exclusiv prin transfer bancar, în conturile oficiale, sunt înregistrate în contabilitate și raportate conform legii. „Nu există un circuit financiar paralel sau un sistem de colectare a unor sume în afara evidențelor contabile oficiale.”

    Mai precizează că neachitarea cotizației nu atrage automat excluderea, ci pierderea dreptului de vot și a posibilității de a ocupa poziții de conducere sau de a fi propus pentru funcții publice.

    „Eventualele susțineri referitoare la colectarea unor sume fără documente justificative, prin alte modalități decât cele oficiale sau sub amenințarea excluderii din partid nu descriu procedura financiară și statutară aprobată de conducerea AUR”, se mai arată în răspunsul partidului. 

    Răspunsul integral al AUR: 

    Punctajul din aplicație se vede în funcțiile din partid

    Foști lideri locali au povestit pentru Snoop că promovarea pe listele electorale a fost condiționată de activitatea din Platforma AUR: „Cine se implică în aplicație, ăla va primi puncte. Și punctajul se va vedea în funcțiile din partid”.

    Stelian Henț, fost vicepreședinte al AUR Bihor și coordonator al organizației din Sânmartin, susține că aplicația a fost folosită pentru a urmări activitatea membrilor și că implicarea putea influența ascensiunea în organizație.

    Henț (foto) spune că, înainte de lansare, membrilor nu li s-ar fi oferit prea multe informații despre modul în care urma să funcționeze platforma. „Doar că vor ști cine s-a înscris în aplicație și că acolo vom fi monitorizați.”

    Implicarea este recompensată prin puncte: „Cine va avea punctaj, ăla va urca mai mult în organizație”.

    Trebuia să-ți bagi toate datele de pe buletin, locația pentru evenimente. Erai bine urmărit, ți se trimiteau notificări

    – Stelian Henț, fost vicepreședinte AUR Bihor

    Fostul vicepreședinte AUR Bihor afirmă că, la rândul său, a contribuit la promovarea aplicației și a convins în jur de 200 de persoane să o instaleze. Spune că i-a fost relativ ușor pentru că era cunoscut în comunitate. 

    „Oamenii aveau încredere în mine, d-aia și-au instalat aplicația. Nu-și puneau ei întrebări despre date, locație. Era foarte ușor să-i motivez, pentru că eram din partidul care venea direct pentru nevoile oamenilor simpli.”

    Henț a părăsit AUR înaintea alegerilor locale din 2024, după ce a fost înlocuit pe lista de candidați la Consiliul Județean Bihor. „D-aia am și plecat, pentru că la început deviza era: cine muncește primește. Înainte de alegeri, a devenit: cine plătește primește”, spune bărbatul. 

    Henț susține că, în organizațiile județene pe care le cunoaște, accesul pe listele electorale era condiționat de contribuții financiare: „Nimeni nu putea fi pus pe listă dacă nu cotiza, trebuia să aibă și implicare, adică să doneze: la facerea unui case sau când au fost inundațiile.”

    Iar contribuțiile nu erau simbolice. „Cotizații mari, nu 100 de lei. Era vorba că partidul are cheltuieli mari. Și atunci trebuia să aduni bani”, susține Henț.

    Eu am crezut că acest partid va ajuta clasa de jos, dar nici gând.

    – Stelian Henț, fost vicepreședinte AUR Bihor

    „Puteam să refuz să-mi instalez aplicația, dar nu puteam candida”

    Și Cornel Bulzan, consilier local în Bihor și fost coordonator al organizației AUR Șuncuiuș, se află în proces cu partidul, după ce a fost exclus pentru neplata cotizației. 

    „Noi am fost niște prostălăi care ne-am înscris acolo, online. Puteam să refuz să-mi instalez aplicația, dar așa nu puteam candida”, spune Cornel Bulzan, consilier local AUR 

    În perioada în care a fost implicat în organizație, Bulzan spune că a contribuit la atragerea unor persoane în aplicația partidului.

    „Am adus de bunăvoie oameni, ca să cresc în aplicație. Adunam puncte, mă duceam la evenimente”, afirmă consilierul local.

    Bulzan spune și că activitățile partidului l-au costat: „Am cheltuit o grămadă de bani, deși eu sunt om sărac”.

    Misteriosul „recrutor” de membri AUR

    Pentru a-i menține pe susținători activi, platforma răsplătește fiecare acțiune cu puncte și le expune activitatea în mai multe clasamente. Pe de o parte, topul utilizatorilor, calculat în funcție de punctele strânse prin activități, pe de altă parte, topul recrutorilor, care transformă în puncte numărul de noi membri aduși în aplicație.

    Marius Băcoiu

    Pentru a aduce noi membri, fiecărui utilizator îi este atribuit un cod unic pe care este încurajat să-l distribuie prin WhatsApp sau SMS către contactele din agenda telefonului. 

    În fruntea clasamentului recrutorilor se află Marius Băcoiu, din Voluntari, Ilfov, un tânăr de 27 de ani identificat de Snoop.

    Am găsit un cont asociat numelui său pe VK, cea mai mare rețea socială din Rusia, similară cu Facebook. Pe acest profil, utilizatorul afirmă că a studiat la Moscova, se declară ultraconservator și își exprimă „admirația profundă” pentru Horațiu Potra.

    L-am găsit și pe Facebook, dar sub un pseudonim. Ambele conturi au dispărut după ce l-am contactat. 

    În discuția cu Snoop, tânărul a negat că profilul de VK îi aparține, deși a recunoscut că fotografia publicată acolo este a sa.

    „Nu știu ce este VK. Să știți că în era internetului modern inteligența artificială a cam preluat foarte multe date cu caracter personal și s-ar putea să vă înșelați. Eu nu am scris tâmpeniile alea”, ne-a declarat acesta.

    Băcoiu a confirmat, în schimb, că este „un membru activ AUR, susținător al partidului”.

    „Simpatizez partidul care îmi e apropiat sufletului meu și ideologiilor mele. Nu știam că sunt pe primul loc la recrutori, nu mă interesează topurile, nu mă interesează să fiu în lumina reflectoarelor, să zic așa. Eu sunt o persoană care-și vede de treaba ei, doar am făcut ce mi-a plăcut mie. D-asta am și făcut, din pură plăcere”, a explicat el pentru Snoop.

    Contul de VK cu imaginea lui Băcoiu (stânga). A dispărut imediat după convorbire (dreapta), deși acesta a negat că este al lui

    În timpul discuției, Băcoiu a spus că nu și-ar dori ca numele său să apară în presă, deoarece acest lucru „mi-ar afecta foarte mult cariera în care sunt acum”, fără să ofere detalii suplimentare despre domeniul în care lucrează.

    Ulterior, și-a schimbat poziția: a declarat că nu are nimic de ascuns în legătură cu apartenența sa la AUR și a insistat să se întâlnească cu reporterii Snoop pentru o discuție. Nu a mai revenit însă cu detalii pentru întâlnire.

    IT-istul din Moldova care primește milioane de la AUR

    Pe locul doi în topul recrutorilor este Nicolae Capcelea, un tânăr web designer din Republica Moldova a cărui firmă – Follow Digital Solutions – a primit milioane de lei de la partid.  

    Potrivit datelor publice disponibile, compania a încasat aproximativ 8,17 milioane de lei (aproximativ 1,6 milioane de euro) de la AUR în campaniile electorale din 2024 și 2025. 

    Recent, PublicRecord a scris că tot Capcelea se află în spatele site-ului lansat de AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. 

    Marius Dorin Lulea, cofondator AUR, care nu mai deține nicio funcție de conducere în partid, a declarat pentru sursa citată că Nicolae Capcelea „nu este deloc implicat politic, nu este membru de partid” și doar se ocupă de campanii și „alte chestiuni care țin de online”. 

    O altă investigație, publicată de Context.ro, dezvăluia că firma lui Capcelea a contribuit la campania electorală a europarlamentarului polonez Patryk Jaki, dar și la proiectul Make Europe Great Again, mișcare similară Make America Great Again, coalizată în jurul președintelui Trump.

    Cel mai activ utilizator e un parlamentar

    În timp ce la bază foștii lideri locali acuză transformarea partidului într-o afacere pe puncte și bani, la vârf aplicația este folosită la „capacitate maximă”. 

    Deputatul AUR Eduard Koler (foto), aflat în topul celor mai activi utilizatori, admite că folosește infrastructura digitală pentru a menține un control asupra simpatizanților din teritoriu.

    „Am și o echipă extraordinară (la Mehedinți, n.r.). Eu cred că au făcut toată acea mapare, pe contul meu, ca să putem să avem un control pe simpatizanți, să-i vedem, să verificăm dacă sunt activi sau nu”, a explicat el pentru Snoop.  

    Întrebat în ce măsură se bazează pe aplicație pentru coordonarea din teritoriu, parlamentarul a afirmat scurt că o folosește la nivel „maxim”. 

    În opinia sa, AUR este singurul partid conectat la tehnologia actuală, reușind să mute organizarea în mediul online și să preia astfel ștafeta de la PSD, care a dominat ani la rând acest capitol.

    Editare: Iulia Roșu, Răzvan Luțac
    Foto deschidere: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu și Tudor Pană
    Colaj: Ion Mateș

    Despre autori
    Ada Constanda lucrează în presă din 2013. Șapte ani și i-a petrecut în redacția Adevărul, unde a fost, pe rând, redactor în departamentul Cultură, coordonatoarea secțiilor Media și Life&Style și editor coordonator al ziarului "Weekend Adevărul". Între 2021 și 2023 a lucrat la Libertatea, iar din mai 2025 este la Snoop.

    Mirela Neag. În vara lui 1992 a ajuns să scrie cronici de volei și baschet pentru cotidianul „Meridian”. După ce a cochetat și cu presa politică pentru diverse redacții, a ajuns în 1997 în redactia noului cotidian ProSport. Cum cronicile sportive nu i-au oferit suficientă adrenalină, a început să fie preocupată de investigații jurnalistice, primul caz fiind „Dosarul Piatra Arsă”. A fost și primul subiect la care a început să colaboreze cu Cătălin Tolontan. Au urmat investigatiile „Ridzi – Ziua Tineretului” și „Gala Bute”, care au adus echipei primele trofee: „Premiul Ioan Chirilă” 2008, 2009, 2010, „Premiul APS” și multe altele. Dezvăluirile jurnalistice din sistemul de sănătate publicate după tragedia de la Colectiv au teleportat-o ca protagonist în filmul „Colectiv”, care a primit două nominalizări la Premiile Oscar 2021.