Alfred Bulai ținea „întâlniri private” cu studentele și la Guvern.  Rolurile jucate pentru a racola victime

• Conform noilor mărturii, Alfred Bulai solicită studentelor întâlniri private în biroul său încă din 1993. Mai târziu, când ajunge secretar de stat, le cheamă în biroul lui de la Guvern, „cu geamuri spre Piața Victoriei”.
  
• Cel puțin patru studente cu care am discutat nu și-au mai terminat studiile sau le-au amânat, din cauza abuzurilor sau a comportamentului inadecvat al profesorului, de la clasă. În unele stagii de practică a abuzat mai mult de o studentă. Snoop a aflat trei cazuri numai din 2014.
  
• În ultimele 12 luni, studenții au reclamat comportamentul misogin și sexist al lui Alfred Bulai către Liga Studenților, către Consiliului Facultății sau către un profesor în care aveau încredere. Nu s-a întâmplat nimic.
  
• Fosta asistentă universitară a profesorului, Corina Benga, a fost în opt practici. Coordona studenții, întreținea dinamica de superioritate, jocurile și punea presiune pe cei care ezitau să participe. Acum, Benga este de acord să-i cumpere lui Bulai articole favorabile în presă și critică fetele care au vorbit. A refuzat să discute cu Snoop.
  
• În fața procurorilor, a presei și a apropiaților, Alfred Bulai joacă rolul victimei: spune că ancheta Snoop a fost „aranjată” și își etalează urmele perfuziilor în fața camerelor de filmat.
  
• Înainte de Revoluție, a fost profesor la două școli gimnaziale din Giurgiu. Snoop a discutat cu 16 persoane care l-au cunoscut pe Bulai în acea perioadă. Relatăm doar faptele probate din mai multe surse.
  
• Cariera academică a lui Alfred Bulai s-a terminat cu un dosar penal. Dar a început la mijlocul anilor 80, cu un dosar de urmărire la Securitate. 
  
• Așa arată cronologia celor minimum 28 de victime în 37 de ani. Am inclus victimele identificate de Snoop, de procurori, pe cele apărute în presă, după publicarea anchetei „Maestrul manipulării” și studentele cu relații asumate cu profesorul.

*Unele persoane au ales să rămână anonime. Altele, care au vorbit sub pseudonim în prima anchetă, „Maestrul manipulării,” sunt citate și în aceasta, sub aceleași pseudonime.

Rolul victimei

Bulai se plânge și în fața procurorilor. 

Se simte „lovit infinit de mult”. Sugerează că înregistrările publicate în ancheta „Maestrul manipulării”, în care cere unei studente să se dezbrace în fața lui, sunt trucate: „Există softuri de inteligență artificială și deepfake în care se pune voce pe o imagine clară”, susține avocatul lui în instanță.

Cu toate astea, sociologul recunoaște că înregistrările sunt reale, într-o discuție cu profesorul Marius Pieleanu, interceptată de procurori pe 5 august.

„Puiu” – după cum i se adresează Pieleanu lui Bulai – e convins că este o victimă a unei înscenări, că mărturiile sunt „aranjate”.

ALFRED BULAI: E o chestie creată de cineva, deci nu… Adică să cauți oamenii… (n.l. replicile se suprapun)

PIELEANU MARIUS: Sunt convins!

BULAI ALFRED: Ăăă?

PIELEANU MARIUS: Sunt convins că așa este!

BULAI ALFRED: Păi, ce dracu’, cauți oameni după atâția ani?!… Ăștia de anul ăsta… unul de ultimii doi ani de vin de…. p**a mea, de unde să-i știe p-ăia de acum zece ani?! Cinșpe ani?! Hai, las-o dracu’, că nu… (n.l. replicile se suprapun)

PIELEANU MARIUS: Da, e corect. E corect.

BULAI ALFRED: E greu de crezut chestia asta. Aaa, că apar unii, că apare deja materialul în presă și mai vine cineva și zice: „Aaa, păi, și eu știu, bă, pe vremea aia!”, p**a mea, da, dar nu… nu este… cum să zic? Adică e posibil, dar greu de crezut, că atunci când a fost materialul făcut, când nu era nimic public, aveau informații și s-au dus și s-a… nu știu ce! Știi? Adică… ăăă… sunt îîî… aranjate astea, deci nu e… Înțelegi?

Când este arestat preventiv pentru 24 de ore, pe 4 septembrie, Bulai este șocat: „Cum adică? Nu înțeleg”, spun surse judiciare pentru Snoop că le-a zis procurorilor.

Apărarea lui Alfred Bulai vine chiar de la firma fostului deputat și senator liberal Tudor-Alexandru Chiuariu. Cei doi au fost colegi în Guvernul Tăriceanu, în 2007, când Bulai conducea Agenția pentru Strategii Guvernamentale și Chiuariu era ministrul Justiției. În 2014, Chiuariu a fost condamnat la trei ani și șase luni cu suspendare în dosarul „Poșta”, pentru fapte de abuz în serviciu comise în timpul mandatului.

Pe 6 septembrie, în urma unui control medical în arest, Bulai ajunge cu cerere de analize la Spitalul Universitar și de acolo cu infarct, la Spitalul Militar, programat în acea zi să preia urgențele cardiologice la nivelul capitalei, conform unui regulament stabilit în 2020 de Ministerul Sănătății. Este mutat în arest la domiciliu și operat pe 19 septembrie. 

„Având în vedere contextul factual, avem suspiciuni cu privire la diagnosticul pus de medicii de la UPU din cadrul Spitalului Universitar, motiv pentru care vom face toate demersurile necesare în vederea aflării adevărului judiciar”, spune Carmen Herciu, avocata victimelor în proces.

La audieri, aplică tehnici de manipulare și cu procurorii, arată constatările anchetatorilor. 

Oferă „multe detalii nefolositoare” pentru a le distrage atenția de la esențial, se arată în motivarea arestării preventive. Își amintește lucruri care îl favorizează și nimic din cele care îl incriminează: piesele de teatru, testele proiective, întrebările inadecvate adresate studentelor, glumele cu tentă sexuală.

Rolul glumețului 

Se referă la o bluză pe care Laura* o uitase la cazarea din practica desfășurată în 2023. Cu pretextul că i-o va înapoia, profesorul o sună timp de o lună, insistă să se vadă „la o cafea”, declară studenta în fața procurorilor. Câțiva colegi stau la masa de-alături, o supraveghează de la distanță, subliniază ea teama cu care se duce la întâlnire. 

„I-am spus că doresc să fac practica cu ceilalți colegi (…), iar el mi-a spus că nu e de acord, că m-am dezvoltat foarte mult (…), că merit această practică (doar cu el)”, spune fosta studentă.

Alte exemple de discuții pe care Bulai le consideră glume (click pentru detalii)

Reprezentantul Ministerului Public: De ce îi repetați persoanei vătămate că era îndrăgostită de dvs, că vrea să facă sex cu dvs. și că vrea sa fie dominată și bătută de inculpat?

Alfred Bulai: Nu știu exact contextul. În forma asta, cel mult în glumă sau amuzant ar putea să fie.

Reprezentantul Ministerului Public: De ce o întrebați pe persoana vătămată dacă ar face sex cu colega?

Alfred Bulai: Era o glumă, pentru că a preferat să stea cu o colegă în gazdă, în condițiile în care ea locuia în București. (…) Am întrebat-o: Dar ce faceți, trăiți împreună?

Reprezentantul Ministerului Public: De ce făceați glume cu persoana vătămată de tipul: nu consumă nimic de la animale, nici măcar spermă?

Alfred Bulai: Nu știu în ce context am formulat-o, văzusem ceva pe internet cu ce mănâncă vegetarienii.

„Abuzul mascat în umor oferă o portiță de scăpare pentru abuzator, care se poate ascunde mereu în spatele «glumei» atunci când e tras la răspundere sau confruntat”, explică psihologul Bogdan Morar.

Rolul mentorului

„Dau foarte des sfaturi oamenilor care cred ca au nevoie de ele. (…) Aceasta este menirea mea de profesor”, explică Bulai procurorilor la audieri.

Argumentează multe dintre acuzațiile care i se aduc din perspectiva profesorului care îndrumă. (click pentru detalii)

Face cu studenții teste proiective „pentru a înțelege proiecția”.

Abordează teme inadecvate cadrului academic cu „scopul de a discuta despre orice fel de subiect”. 

Le dă studentelor lecții despre feminitate pentru că „au nevoie de ele”. 

Apoi le notează pentru asta deoarece „scala este un instrument sociologic”.

Profesorul vrea să fie perceput ca un mentor, spun mai multe foste studente. Le induce asta. „Era comportamentul pe care îl avea față de toți. Inclusiv întâlnirile unu la unu, așa erau percepute de toată lumea. Noi între noi îi spuneam domnul diriginte”, spune Victoria*, studentă între 2008-2011, citată și în ancheta „Maestrul manipulării”.

Bulai își joacă rolul convins că avansarea în carieră depinde de relațiile de influență și de dinamicile de putere. 

„Un mod de a face carieră este reprezentat de posibilitatea de a fi remarcat de profesori”, spune el procurorilor.

Studentele povestesc cum stagiul de practică ținut de Bulai era o chestiune de statut. „Ulterior, deja erai omul lui Bulai” și „erai inclus în cercetări și proiecte”, povestește Camelia Vlad, studenta lui între 2011-2014.

Această dinamică de putere și influență prin prisma rolului său academic se reflectă și în relație cu fosta sa studentă și asistentă, Corina Benga (30), la care Bulai se referă ca „doctoranda mea”.

Corina Benga

„Eu am ajutat-o să ajungă ce este azi”, spune Bulai procurorilor la audieri.

Acum și ea îl ajută pe el, „pe plan personal și profesional”. Este „o relație puternică de prietenie”, explică profesorul.

Toată cariera fostei asistente este legată de numele lui, care apare în CV-ul ei de 12 ori. A lucrat, încă dinainte să intre la SNSPA, pentru AB Research Grup (actuală AB European Research Group), companie în care sociologul a fost asociat până anul trecut.

A fost în opt stagii de practică. În șapte dintre ele a fost șefă de grupă, a coordonat studenții. Sosea cu mașina lui Bulai. Ieșeau uneori doar ei doi pe teren. Se ocupau împreună de cheltuieli, cumpărături și cazare, reiese din mărturiile fostelor studente. Uneori îi instala camera cu care filma. „Am observat că aceștia erau mai apropiați, comparativ cu relația profesorului cu alți seminariști”, spune Paula*, studentă între 2020-2023, procurorilor. 

Corina Benga întreținea jocurile lui Bulai și dinamica de superioritate. 

• Paula*, studentă între 2020-2023: „I-a spus unui student, care nu-i pusese prima oară în farfurie profesorului, că prima oară se servesc șefii.”
• Teodora Batâr, studentă între 2021-2024: „A fost un joc, Bulai a rămas cu fetele și Corina s-a dus în foișor cu băieții. Și noi, și ei am vorbit despre sex.”
• Cristina Suliman, studentă între 2021-2024: „Bulai a întrebat-o pe Corina cu cine ar face sex de la masă. Iar Corina” a indicat trei colege. 
• Dan*, student între 2021-2024: „Provocarea de a face striptease am primit-o de la un coleg/colegă, urmare a încurajărilor Corinei Benga: «Haideți cu ceva interesant, dinamic, cum ar fi striptease»”.

Foste colege de an ale Corinei Benga povestesc pentru Snoop că relația ei cu Bulai a început când era în anul II de facultate. De atunci, a fost văzută cum rămânea noaptea în practică, în camera de cazare a profesorului.

Confirmă chiar Bulai, procurorilor: „În stagiul de practică (din 2023) (…) am rămas eu cu Corina și cu Paula* la mine în cameră până dimineața, unde am vorbit”.

„Nici n-o știam (în anul II, n.r.)”, susține Bulai la telefon, într-o discuție cu Snoop, patru luni mai târziu. Dar CV-ul asistentei arată contrariul.

Benga este alături de Bulai și după publicarea anchetei Snoop. 

Trec împreună în revistă, la telefon, victimele și faptele relatate.  Încearcă să le identifice pe cele anonime și au o atitudine disprețuitoare față de ele, conform interceptărilor realizate de procurori.  

• „Nu contează”, „nu zice mare lucru acolo”, „sunt și umplute”, „sunt foarte mulți bolnavi psihic”, „îți dai seama că-i debilitate”, „eu n-am început încă cu argumentele împotrivă”, „dacă se umple paharul…”, spune Bulai, care le minimalizează astfel experiențele.

• „Eh, căcat”, „hai, dă-mă-n p**a mea!”, „e proastă!”, „suntem o țară de nebuni”, „are terapeut prost”, „n-au prieteni cu care să vorbească” sunt comentariile Corinei Benga despre declarațiile fostelor studente.

Cum se fabrică un rol

Bulai îi cere Corinei Benga „să facă o șmecherie”, să cumpere niște articole de presă care să-i spele imaginea. Ea este de acord, conform interceptărilor, să sune mai multe persoane. (click pentru detalii) 

„Că dacă sun eu… nu știu dacă e bine”, îi spune Bulai.
„Nu, las’ că sun eu”, îi răspunde Benga.

Articolele favorabile la adresa sociologului încep să apară la o lună după această discuție, când procurorii cer arestarea sa preventivă. 

„Defilările în cătușe din era Kovesi”, scrie o publicație cunoscută pentru susținerea politicienilor acuzați de corupție. „Execuție publică”, „statul paralel”, „comenzi politice”, perorează o dată la câteva zile, în editoriale pe un site mainstream, un coordonator de doctorate în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, care a deținut funcții în MAI, SPP și Academia de Poliție „Al. Ioan Cuza”.

Contactat de Snoop pe marginea acestui subiect, Alfred Bulai a dat patru răspunsuri diferite:

– „E o prostie fără margini”, discuția cu Benga „a fost scoasă din context”.
– Discuția se referea la ideea că „ar fi normal să existe și alte opinii, în afară de astea negative.”
– Discuția era despre comisia de doctorat a Corinei Benga.
– Nu își aduce aminte exact discuțiile, deoarece nu are în față transcriptul interceptării.

Rolul profesorului universitar 

Mai multe foste studente ne-au scris după publicare, altele au comentat pe social media și le-am contactat. Prin ele am ajuns și la alte fete. Snoop a discutat cu nouă, la care s-au mai adăugat cinci mărturii acordate procurorilor și o mărturie apărută în presă.

Cele care au fost în practică confirmă aceeași organizare de grup și oboseală cronică, aceleași jocuri psihologice și adresări față de studente: „gagică”, „sexicioasă”. 

Profesia de profesor i-a dat acces lui Bulai la abuzuri în serie.

De-a lungul carierei sale universitare de 30 de ani, a avut până la șase mii de studenți, dintre care peste 200 au fost cu el în practică, spune sociologul în fața procurorilor.

Camelia Vlad, studenta sa între 2011-2014, subliniază că profesorul „avea o strategie”, vizibilă de altfel din toate mărturiile strânse de Snoop.

„Există suspiciunea rezonabilă că inculpatul (…) ar fi utilizat tactic o formă de abuz psihologic ce presupune alternarea de critici aspre cu complimente și validare ulterioară, de natură a menține victima într-o stare de confuzie emoțională și a o face să caute aprobare din partea abuzatorului”, arată procurorii în motivarea arestării preventive din 5 septembrie 2024.

Aceștia fac trimitere la tactici precum grooming, love-bombing sau abuz ciclic, dar și la voyeurism, tulburare psihosexuală ce implică obținerea plăcerii prin observarea nudurilor, a organelor genitale sau a actelor sexuale.

„Inculpatul i-a cerut persoanei vătămate «să se dezbrace complet», după cum a recunoscut chiar inculpatul”, iar acest lucru nu poate avea alt scop decât cel de a atenta la libertatea și integritatea sexuală a victimei, subliniază procurorii.

„Îți spunea că trebuie să fii mai dezinhibată, (…) că ai foarte mult potențial și imediat venea cu un soi de verificare: «Eu cred că tu ești inhibată. Ești atrasă de mine?»”, povestește Camelia că o întreabă profesorul, în sesiunea individuală de feedback din practica din 2012, de la Bârlad. 

De-a lungul practicii îi făcuse complimente: „ești sexicioasă”, „ești frumoasă”, iar acum, în camera lui, „mi-a pus mâna pe picior (…) mi-a zis că este alături de mine, că am foarte mult potențial (…) Eu eram în pantaloni scurți”, spune ea.

Profesorul își racola victimele și cu ajutorul temelor, în care se insera și pe el, povestesc mai multe foste studente. (click pentru detalii)

Într-un exercițiu, studentul era un punct central pe-o foaie, iar în jurul lui trebuia să așeze o listă aleatorie de personalități, printre care și Alfred Bulai. Deseori, trebuiau să răspundă în scris la întrebări precum: „Ce merit să primesc din partea prietenului meu? (…) Ce merit să primesc din partea lui Alfred Bulai?, Cum mă văd eu în ochii lui Bulai?”.

Profesorul „asociază stima de sine și succesul cu părerea sau aprecierea lui (…) Este o metodă de manipulare și control într-un context de abuz de putere”, explică psihologul Bogdan Morar.

Există stagii de practică în care profesorul atinge sau cere să se dezbrace mai multor studente.

În ziua în care ascultă mărturia video a Alexandrei Costa, din ancheta „Maestrul manipulării”, Cristina* nu poate mânca deloc. Și ea a trecut prin aceeași experiență, în aceeași practică din 2014.

„M-am simțit responsabilă. M-am simțit atât de prost. Toți din jurul lui i-am dat legitimitate”, spune ea despre tăcerea care a acoperit până acum aceste cazuri.

Alfred Bulai, atunci în vârstă de 51 de ani, o cheamă la el în cameră „să vorbească în liniște”, își amintește ea. Se întâmplă în mijlocul zilei, când ceilalți studenți sunt pe teren. Ea a rămas la cazare, pentru că a lucrat până târziu în noapte.

„M-a invitat să mă așez pe pat, m-a pipăit pe sân” și a zis parcă dezamăgit: „A, porți și sutien”, rememorează ea. Apoi „m-a întrebat dacă mi-aș da tricoul și sutienul jos”.

Subliniază că replicile profesorului sunt „la indigo” cu cele prezentate de Snoop în ancheta „Maestrul manipulării”. 

Pe Cristina* o salvează un apel telefonic. Pleacă, confuză, fără să știe ce ar trebui să facă: „Îmi imaginam cum o să opresc o mașină pe stradă, să-i rog să mă ia la autostop, să plec de-acolo”. Nu vorbește cu colegii, de teamă „că nu o să mă creadă nimeni”. Dar își sună sora: „Era speriată. (…) I-am spus să nu mai stea niciodată singură în preajma lui”, își amintește ea, contactată de Snoop. Fiind însă cazată lângă Bulai, Cristina* se panichează de fiecare dată când rămâne singură în cameră. 

Evită întâlnirea individuală pentru feedback, dar odată întorși la București, Bulai „insistă foarte mult să ne vedem” prin mesaje, povestește ea. „L-am refuzat de mai multe ori”, dar într-un final acceptă, „ca să scape”. După întâlnire, profesorul n-o mai caută. 

Cristina* nu-și mai dă licența cu el.

Rolul politicianului

„Vino la mine la Guvern”, povestește Elena Gozun, atunci în anul III la Științe politice, cum o invită profesorul Alfred Bulai în biroul său impunător, cu geamuri spre Piața Victoriei. 

Între 2006 și 2008, Bulai renunță temporar la funcția de prodecan SNSPA, după ce prim-ministrul liberal de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, îl numește președinte al Agenției pentru Strategii Guvernamentale (ASG). Acum are rang de secretar de stat.

Bulai se folosește de poziția sa politică pentru a insufla încredere, dar și frică studentelor, după cum reiese din mărturiile lor, culese de Snoop după publicarea anchetei „Maestrul manipulării”.

Elena are nevoie de feedback pe o lucrare la cursul de Campanii electorale. Este deja la a patra întâlnire cu el.

Primele trei, ținute în biroul profesorului de la SNSPA, nu decurseseră foarte bine. „Voia să afle câte relații sexuale am avut, dacă am prieten, dacă am avut vreodată orgasm”, își amintește ea. Când îl întreabă de relevanța întrebărilor, Bulai răspunde:

„Eu nu vreau să te f*t. (…) Vreau să te ajut să capeți experiență în a interacționa cu bărbații și a-i manipula ca să obții ce vrei”, povestește ea. Bulai o asigură că abuzul „este o chestie de atitudine” a femeii și sugerează că ține de modul în care își proiectează puterea pentru a evita astfel de situații, spune Elena.

Abordarea profesorului mută responsabilitatea pe victimă. „Abuzul este un comportament agresiv și dăunător, iar responsabilitatea revine întotdeauna celui care abuzează”, indiferent de atitudinea victimei, explică psihologul Bogdan Morar.

Apoi, Bulai o provoacă să se așeze la el în brațe – „O astfel de experiență te va ajuta să te descătușezi”. Și să se dezbrace – „Dacă eram la plajă, care era diferența?”, își amintește Elena că insistă profesorul.

Studenta nu se dezbracă, dar continuă să se întâlnească cu el. 

Ea avea 21 de ani. El, 45.

Fără feedbackul său, Elena nu poate termina lucrarea și intra în examen. Întâlnirile durează și două ore, iar uneori pleacă din biroul lui după opt seara.

„Ce crezi că o să zică colegii care te văd ieșind din biroul meu la ora asta?”, spune Elena că o întreabă profesorul la una dintre întâlniri. 

Îi subliniază că doar ei doi știu că nu e nimic între ei. Acest gând o împiedică să povestească mai departe prin ce trece.

„Cu cât mai mult mă duceam, cu atât mi-era mai puțin clar ce am de făcut (la lucrare) (…) Ajunsesem să am un blocaj. (…) Eram captivă”, povestește fosta studentă, care decide astfel să lase examenul restanță. 

În această situație ajunge să se vadă cu Bulai la Guvern, în luna decembrie, la ora prânzului. Când intră în biroul lui de 20 de mp, profesorul o așteaptă în spatele unei mese lungi din lemn masiv. Fumează trabuc. Conversația se derulează la fel ca celelalte.

„Ăla a fost momentul când m-a izbit foarte tare: ce caut aici? (…) Discuția asta foarte sexualizată îmi strică mie cariera”, își reamintește Elena. Nu mai răspunde la următoarea invitație a profesorului. Prezintă o lucrare mediocră, în fața asistentei, care-i dă șase, ea fiind până atunci studentă de zece. 

„Din momentul ăla, eu nu am mai putut să scriu (…) A plantat dubiul în capacitatea mea”, spune Elena, care nu-și mai dă licența niciodată.

Începe să aibă probleme de sănătate. Termină ASE-ul, facultate pe care o face în paralel. Dar „sufletul, talentul și pasiunea mea au fost mereu la Științe Politice. Mă simt foarte nedreptățită”, mărturisește ea.

Întrebat de Snoop dacă a avut vreodată întâlniri private cu studentele la Guvern, Bulai a spus: „Nu știu, probabil că doar înainte de a pleca într-o practică să fi fost cineva”.

Funcția din Executiv îl legitimează și mai mult pe Bulai în fața studenților săi. În 2006, înainte de practica sociologică de la Lerești (județul Argeș), profesorul ține un curs la Guvern. „Părea foarte profesionist”, spune Eva*, atunci în anul I la facultatea de Sociologie din SNSPA.

În ultima zi de practică, după miezul nopții, și ea ajunge singură în camera profesorului. Bulai îi spune să se dezbrace, „ca să-ți îmbrățișezi feminitatea sau să arăți că ai crescut”, își amintește ea.

„Nu acum”, răspunde Eva*, speriată de consecințele unui refuz categoric.

„Un mare profesor care lucrează la Guvern versus o fată de 19 ani aflată la unu noaptea la el în cameră”, motivează ea frica de a acționa în alt fel.

Înapoi la facultate, îl evită cât mai mult. Îi povestește prin ce-a trecut iubitului ei. Ambii lucrează azi în mediul universitar, în vestul Europei. „Era clar foarte supărată, afectată. Cu mintea de acum, nu-mi vine să cred că n-am mers la poliție imediat”, spune el.

N-au reclamat cum n-au făcut-o nici alte fete. „Ca student, crezi că te vei pune în primejdie, că poate nu treci anul”, spune Andreea, studentă la licență în 2021. Așa că am tăcut”, punctează Ramona, studentă la master în 2022. 

Sunt două dintre cele trei studente cu care Snoop a discutat, pe care Bulai le-a chemat pe Zoom, în pandemie, cu pretextul feedbackului academic sau pentru o „notă mai mare”. (click pentru detalii)

• Ramona, studentă la master: „Mi-a spus că îi place de mine și m-a întrebat dacă și mie îmi place de el. (…) M-a invitat la cafea, pentru a discuta mai multe.”
• Daniela, studentă la licență: „Ce ești dispusă să faci ca să ajungi sus? Pe o scară de la 0 la 10, cât de atractiv mă consideri?”.
• Andreea, studentă la licență: „Am prieten? (…) Aș face topless? (…) Aș ieși cu el la o cafea (…) să îmi dezvolt capacitatea de a avea curaj?”

„Întâlniri au fost foarte multe și n-aveau cum să se facă la terase, că era pandemie. Nu știu cine la ce se referă”, a spus Bulai la telefon.

Frica profesorilor

Încercarea 2. Numai în ultimul an au fost făcute două interpelări despre comportamentul profesorului în Consiliul facultății de Științe Politice, spune pentru Snoop, Lucian Vineticu, membru din partea studenților, contactat telefonic a doua zi după publicarea anchetei. 

Din Consiliu făcea parte și Bulai, care chiar a asistat la ședințe: „A avut o atitudine total evazivă. E ca și cum n-a răspuns”, își amintește el.

În lipsa unor „probe (…), urmarea a fost o notă de mustrare, nu ne dorim un comportament neadecvat (…). Dacă există un fapt demonstrabil (…) o să revenim asupra situației. Ceea ce nu s-a întâmplat niciodată”, își amintește Vineticu.

Încercarea 3. „Nu aveți ce să faceți, cum nici cadrele didactice nu au ce face”, îi subliniază un profesor lui Dan*, student între 2021-2024. Îi menționează cazul profesorului Ștefan Stanciugelu, care în 2017, după ce a trimis fotografii cu organul său genital unei studente, a fost mutat pe o poziție de cercetare plătită mai bine.

Încercarea 4. „Nu vedem cum am putea face ceva, (…) nefiind reglementată vreo procedură internă de sesizare sau alte mijloace juridice”, povestește Dan* că îi spune alt profesor. Apoi îi povestește cum Bulai a fost exclus doar de la masterul de Antropologie, în 2015, când le-a cerut studentelor poze nud pentru a le nota.

„Ne-a spus că tot ce vorbim aici, să rămână aici, deoarece cu toții o putem păți, atât noi, cât și ei ca profesori”, spune studenta procurorilor, că i-a sfătuit Pîrvulescu pe studenți.

Decanul SNSPA susține că încearca să ferească studenții de „persecuție” și „protecția politică”.

Încercarea 6. Decanul îl anunță însă pe rectorul Remus Pricopie, după întâlnirea cu studenții „că au apărut informații despre probleme legate de comportamentul lui Alfred Bulai”, spune el. Dar, cum „probele nu erau clare”, Bulai a fost trecut pe o listă de probleme. Prioritate avea organizarea examenelor de admitere și licență, povestește.  

Contactat de Snoop înaintea publicării anchetei „Maestrul Manipulării”, Pricopie a declarat că „este prima dată când aude subiectul”.

Bulai a rămas în continuare la catedră.

Dar și să construiască o cultură a dialogului, spune Marian Popescu, fondatorul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA). 

„Când un universitar se plânge de un abuz, ceilalți preferă să evite problema. E greu să aștepți de la tinerii adulți un comportament deschis, când mediul academic nu încurajează așa ceva”, punctează expertul.

În 2004, două studente trec prin experiența întâlnirilor private cu Alfred Bulai. Ambele au scris despre asta pe Facebook și au apărut în presă, după publicarea anchetei Snoop. (click pentru detalii)

Cătălina Tăbăcaru s-a dezbrăcat de toate hainele în fața profesorului într-o practică, în Deltă. „M-a întrebat dacă vreau să mă atingă (…) să mă sărute, (…) dacă vreau să se dezbrace și el, i-am spus că nu”, a povestit ea la Digi24.

Aurora Martin, atunci în vârstă de 35 de ani, nu își mai termină masterul, după ce Bulai o cheamă să-și dea examenul singură într-o sală de clasă cu el, după opt seara, iar ea minte că îi e rău, ca să plece „scârbită și îngrijorată”. 

„Trebuie să fii mai deschisă la minte, că așa sunt feministele, mai dispuse să-și înșele partenerii. (…) Ești căsătorită?”, povestește fosta studentă pentru Snoop, că i-a spus profesorul.

Rolul rebelului

Până să ajungă prodecan și în Guvern, Alfred Bulai a fost asistent de curs, în timp ce-și făcea doctoratul la Universitatea București, în 1993.

„Îi plăcea foarte mult să șocheze. La un seminar „a intrat în clasă și prima întrebare pe care a pus-o a fost «de ce poartă femeile sutien?»”, își aduce aminte Emanuela, studenta lui Bulai la Sociologie în acea perioadă.

Sociologul abordează cu lejeritate teme sexuale la curs pe tot parcursul carierei sale, conform mărturiilor culese de Snoop. Procurorii dau și ei exemple recente din mărturiile foștilor studenți, în motivarea arestării preventive. (click pentru detalii)

„Ne dădea un exemplu cu PIB-ul, dacă ar fi calculat după mărimea sânilor.”
„M-a întrebat dacă bunica mea face sex.”
„Ne povestea că, după mai multe sarcini, «Ai sâni, tată», pe când sânii mici reprezintă virginitate, ceea ce este căutat.”
„Ce reacție ai avea, dacă iubitul tău s-ar dezbrăca, iar în momentul în care urmează să facă sex, ți-ar cere bani?”, a întrebat el o studentă.

Aceste comportamente sunt adesea motivate de nevoia de validare și de a fi perceput ca „neconvențional” sau „provocator”, explică psihologul Bogdan Morar. Uneori, ascund nesiguranțe și servesc la crearea unei imagini de încredere, putere și control. 

În plus, pot desensibiliza studenții la comportamente care depășesc limitele etice.

Profesorul cheamă încă din 1993 studente la el în birou „să discute” și le pune întrebări despre relațiile lor cu bărbații. Pe Emanuela a întrebat-o despre prietenul ei. Apoi, „mi-aduc aminte foarte clar, mi-a spus: «Dacă vreodată ești obosită, poți să dormi pe canapeaua asta»”, care era într-un colț.

„După am aflat de la colege că unele studente s-ar putea să fi ajuns în relații intime cu el”, subliniază Emanuela cum zvonurile despre Bulai circulau încă din primul său an din învățământul universitar.

De altfel, până termină doctoratul, în 1996, Bulai începe o relație cu studenta sa, Ana Bulai, cu care se și căsătorește la începutul anilor 2000. Tot atunci devine prodecan al Facultății de Științe Politice din SNSPA.

Rolul profesorului de gimnaziu

Aceste persoane au crescut sub regimul comunist, când nu se discuta deschis despre traume, iar accesul la sprijin specializat era inexistent. „Critica autorităților sau a figurilor de putere erau adesea sancționate. Frica de repercusiuni, de rușine publică sau de stigmatizare socială s-a imprimat adânc în conștiința populară. Tăcerea a devenit o strategie de supraviețuire”, explică psihologul Bogdan Morar de ce persoanele din generațiile vechi ezită să vorbească asumat despre abuzurile suferite sau la care au fost martori.

În timp ce zvonurile care îl înconjoară pe Bulai la Giurgiu sunt considerabile, relatăm doar faptele confirmate din cel puțin două surse, victime sau martori. 

„Ne băga degetul sub sân și trăgea în sus: «Unde ți-e domnișoară, matricola?»”. „Ne bătea cu indicatorul, aplecate peste bancă. Eram clasa a cincea”. „Câteodată la fundul gol, când luam patru” sau „când nu-i plăcea cum vorbești”. „O făcea în fața tuturor”, atât băieților, cât și fetelor. „Cei pedepsiți plângeau”. 

Sunt amintiri relatate de mai multe foste eleve ale lui Alfred Bulai, la o clasă la care a fost diriginte.

„N-am bătut pe nimeni la fundul gol”, spune Bulai, contactat telefonic.

„La vremea respectivă, dacă nu era viol, nu prea băgai în seamă”, spune una dintre fostele eleve. „Dacă îi spuneam bunică-mii că m-a bătut (…) un profesor, mă mai lua și ea. Și de frică, tăceam”, subliniază fosta elevă mentalitatea în anii 80.

„Nu zâmbea niciodată.”

Uneori azvârlea catalogul pe catedră de la o distanță considerabilă. Ateriza după ce șuiera pe la urechea unei elev, care se ferea. Lovea cu indicatorul în bănci ca să ceară atenție.

„Îți stătea inima”, „chiar te speria”, „era celebru prin atitudinea lui înfricoșătoare”, spun foste eleve.

Dosar la Securitate: „Are chiar și talente actoricești”

Alfred Bulai chiar încearcă să intre în cinematografie, înainte de facultate, spune el. În timpul studenției la departamentul de Filosofie Istorie a Universității București, în vara lui 1985, ajunge „din întâmplare” actor. 

Când face figurație în filmul „Moromeții 1”, în regia lui Stere Gulea, este deja urmărit de Securitate de peste două luni. Fusese reclamat de mai mulți colegi pentru criticile aduse regimului, conform dosarului de urmărire informativă „Filozofii”, consultat de Snoop la CNSAS.

Este în anul III și „manifestă predilecție pentru fizică și matematică”, e „specialist în filosofie” și are „o gândire logică, coerentă, analitică”. 

„Are chiar și talente actoricești”, se notează în dosar.

În același timp, Bulai ascultă postul interzis de radio „Europa liberă”, citește reviste străine, lipsește de la cursurile de ideologie politică, refuză citarea documentelor de partid în lucrările sale și „își dă aere de superioritate”. Ceea ce-l aduce în fața organelor de Securitate, la declarații. 

Aici este obligat să joace primul său rol, specific vremurilor, acela de comunist: 

„Recunosc gravitatea faptelor comise, pe care le regret și mă angajez ca pe viitor să am o conduită corespunzătoare, o atitudine politico-partinică, să respect cu strictețe legile statului nostru”, scrie el în declarația dată în fața organelor de securitate, în 1986, în ultimul an de studii.

Ilustrație: Roma Gavrilă

Editor: Iulia Roșu

Fact-checking: Paula Căbescu

---

„Catedra de abuz” este un proiect derulat în prezent de Snoop și început în 2022 pe RISE Project. Monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară. Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz în SNSPA sau în altă unitate de învățământ, scrie-ne la [email protected] și completează ca victimă sau martor acest formular (mulțumim Balkan Investigative Reporting Network pentru suportul tehnologic). Identitatea ta va fi protejată. Datele vor fi folosite pentru a continua Harta abuzului pe un site de sine stătător. 

Poți apela și asistentavictime.ro, platforma Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale.