Abuzuri fără sancțiuni. Cazul sociologului Marius Pieleanu și eșecul sistemului la SNSPA

Marius Pieleanu și-a anunțat plecarea din SNSPA pe 4 august 2025

Într-un comunicat trimis redacției Știri pe Surse, sociologul Marius Pieleanu anunță că de azi, 4 august 2025, „am încetat, prin acordul părților, raporturile contractuale de muncă cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)”.

El declară că nu e vorba de o demisie, ci doar „o reacție de apărare legitimă în fața unui tratament organizațional ostil al SNSPA”.

Pieleanu anunță că va da în judecată atât SNSPA, cât și „persoanele care au lansat în spațiul public acuzații calomnioase, nefondate și mincinoase”, și va cere daune morale și materiale.

Nu pot să nu-mi exprim suspiciunea rezonabilă privind existența unui substrat politic în acest demers, susținut de o coaliție de ideologii radicale, care pare interesată mai degrabă de orchestrarea unei „execuții ritualice”, cu scopul marginalizării și/sau eliminării mele socio-profesionale – Marius Pieleanu

SNSPA a confirmat plecarea.

Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA a pus la dispoziție două e-mailuri pentru persoanele care vor să dea informații în cazul Pieleanu

Comunicatul Comisiei de Etică a Facultății de Științe Politice – SNSPA în cazul Marius Pieleanu de vineri, 1 august 2025

„Comisia de Etica a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA ia act cu maximă seriozitate de acuzațiile deosebit de grave semnalate în investigația publicată de Snoop.ro privind comportamentul conf. univ. dr. Marius Pieleanu”

„Articolul documentează acuzații de abuz și hărțuire, bazându-se pe interviuri cu aproximativ 40 de persoane, inclusiv potențiale victime și foști colaboratori”

„Având în vedere impactul acestor informații asupra siguranței comunității academice și prejudiciul de imagine adus facultății, Comisia de Etică a FSP invită public toate persoanele care pot oferi informații relevante să le transmită în confidențialitate la adresele [email protected] și [email protected]”

„Comisia de Etică a Facultății funcționează în baza unui mandat clar: prevenirea și sancționarea oricăror abateri de natură etică, deontologică sau academică din partea membrilor comunității FSP. În acest cadru, va reacționa cu celeritate la orice informații care ar putea afecta valorile susținute de universitate”

„Conform art. 17 din Codul de Etică al SNSPA, universitatea are obligația fermă de a proteja demnitatea umană a tuturor membrilor comunității sale, asigurând un climat lipsit de hărțuire, abuz, intimidare sau alte forme de violență simbolică ori fizică. Aceste principii nu sunt negociabile”

„Facultatea de Științe Politice își asumă continuarea elaborării și implementării unor mecanisme clare, eficiente și centrate pe sprijinirea victimelor, pentru prevenirea și combaterea hărțuirii de orice tip”.

Reacția SNSPA de miercuri, 30 iulie 2025

Rectorul SNSPA a decis sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu presupusele fapte penale, menționate într-o investigație Snoop.ro

Ce scrie în comunicatul SNSPA:

„Miercuri, 30 iulie 2025, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a transmis o solicitare oficială către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a articolului „Abuzuri fără sancțiuni. Cazul sociologului Marius Pieleanu și eșecul sistemului la SNSPA”, publicat marți, 29 iulie 2025, pe website-ul Snoop.ro, care conține declarații ale unor martore privind posibile fapte cu caracter penal, atribuite profesorului Marius Pieleanu”

„Prin acest demers, rectorul SNSPA solicită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să comunice dacă, începând cu perioada la care se face referire în articol și până în prezent, inclusiv, au fost înregistrate plângeri penale cu privire la aceste fapte sau cu privire la orice alte fapte penale săvârșite de Marius Pieleanu și care au făcut sau fac obiectul unor investigații sau dacă s-a constituit sau urmează să se constituie un dosar penal, care să conducă la clarificarea acuzațiilor semnalate în investigația jurnalistică publicată de Snoop.ro”

„Totodată, SNSPA a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul Comisiei de Etică referitor la analiza sesizărilor la adresa profesorului Marius Pieleanu. Precizăm că la data de 10 februarie 2025, Comisia de Etică a hotărât în unanimitate închiderea dosarului, ca urmare a faptului că nu sunt probe incontestabile de natură să dovedească vinovăția domnului Pieleanu Marius”

Reacția președintelui Nicușor Dan: „Trebuie să fie o cercetare temeinică a universității”

Președintele României despre cazul Pieleanu: „Trebuie să fie o cercetare temeinică a universității” / „De ce (…) victimele ajung să vorbească peste 10-15 ani este o problemă a statului român. Pentru că ele nu au avut încredere, la momentul la care fapta s-a întâmplat, să meargă la autoritățile statului român, să intervină”

În cadrul unei conferințe de presă de miercuri, 30 iulie 2025, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnalista Loredana Diacu de la Epoch Times Romania de investigația despre Marius Pieleanu, publicată de Snoop cu o zi în urmă.

„Snoop a publicat, recent, noi mărturii ale unor femei (…) care acuză că au fost agresate sexual de domnul Marius Pieleanu, acuzații pe care domnul Pieleanu le neagă, evident. Din partea conducerii SNSPA auzim doar o tăcere asurzitoare. Din informațiile noastre s-a dat un fel de silenzio stampa, în ideea că dacă nu se vorbește despre scandal, scandalul se stinge de la sine. Dar traumele acelor femei, însă, rămân”, a început jurnalista.

Aceasta a reamintit modul în care, cu un an în urmă, și un alt profesor SNSPA, Alfred Bulai, a fost acuzat de abuz sexual de mai multe studente în altă investigație Snoop, dar și de modul în care s-a desfășurat ancheta comisiei în cazul Pieleanu.

„Aș vrea să vă întreb, însă, domnule președinte, având în vedere că SNSPA nu este pentru prima oară în centrul unui astfel de scandal public (…), părerea despre acest nou scandal, dacă credeți că SNSPA a tratat corect situația și implicit comunicarea pe această temă și în același timp dacă este nevoie de o regândire a cadrului legal care să apere eficient studenții de hărțuiri”, a întrebat ziarista Epoch Times.

Ce a răspuns Nicușor Dan:

„Tipul acesta de manifestare este inacceptabil!”

„De ce în cazuri care sunt deja documentate, victimele ajung să vorbească peste 10-15 ani este o problemă a statului român. Pentru că ele nu au avut încredere, la momentul la care fapta s-a întâmplat, să meargă la autoritățile statului român, să intervină”

„Statul român nu trebuie să tolereze. Inclusiv fapta unui fost partener de a-și amenința fosta partenera. Este inacceptabil. Oamenii ăștia trebuie urmăriți penal”

„Revenind la cazul SNSPA, cred că trebuie să fie o cercetare temeinică a universității și bineînțeles cu respectarea dreptului de apărare a celui învinuit”

„Am văzut, bineînțeles, materialul”

„Nu am urmărit reacția SNSPA în spațiul public. Ce cred eu că trebuie să se întâmple e că o comisie de anchetă să fie și să ni se dea un rezultat al acestei investigații”

Jurnalista Rebecca Popescu de la HotNews.ro s-a referit, în continuare, la o replică avută de Nicușor Dan în dezbaterea prezidențială de la Euronews, din luna mai, în care a menționat că o aptitudine a elevului român trebuie să fie capacitatea de a lucra în echipă.

„Să lucrezi în echipă pentru un elev sau student înseamnă și cu încredere în profesor, nu-i așa?”, a întrebat jurnalista.

„Bineînțeles. Și tocmai de aia, vorbesc general, până în momentul în care se va dovedi vreo vinovăție. Orice formă de abuz trebuie sancționată, cu atât mai mult cu cât ea este asupra unor adolescenți dintr-o poziție de putere, cum e cea din sistemul de educație”, a spus Nicușor Dan.

„Școala încă continuă să nu tranșeze aceste cazuri. Ce ar trebui făcut ca elevii și studenții să lucreze cu profesorii și să aibă încredere în ei? Mă refer aici la niște decizii concrete”, adăugat jurnalista.

„Profesorul care se gândește doar că poate să abuzeze trebuie să știe că statul se gândește la problema asta”, a conchis Nicușor Dan.

Reacții din Guvern, după investigația Snoop. Bolojan: „Orice formă de agresiune trebuie combătută ferm” / Ministrul Daniel David: „SNSPA va analiza informațiile din demersul jurnalistic”

Premierul Ilie Bolojan și ministrul educației Daniel David au reacționat după investigația Snoop, care publică acuzații grave de abuzuri sexuale la adresa sociologului Marius Pieleanu, profesor la SNSPA și liderul casei de sondaje Avangarde. 

„Ce pot să spun fără să am datele dumneavoastră – pentru că nu am apucat să citesc presa înainte de a veni la dvs. – eu personal condamn și dezavuez orice fel de fapte de genul acesta (…) și cred că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm atât din punct de vedere al legii, cât și al atitudinilor fiecărei instituții. Nu pot să dau sfaturi pe un aspect pe care nu-l cunosc, sunt convins că, dacă aceste date vor fi validate de realitate, instituția respectivă va lua deciziile care se cuvin”, spune Ilie Bolojan în conferința de presă de astăzi, după ce jurnalista Loredana Diacu de la EpochTimes i-a adresat întrebarea legată de ancheta jurnalistică.

Reportera a insistat întrebându-l pe premier dacă va discuta cu ministrul Daniel David sau dacă crede că legea trebuie schimbată. 

„Fiecare în domeniul lui trebuie să ia măsuri atât legale, cât și instituționale pentru o descuraja orice practică de felul acesta pe care nu trebuie sub nicio formă să o tolerăm”, a spus Bolojan. 

Într-un răspuns transmis publicației HotNews, ministrul Daniel David a spus că „SNSPA va analiza informațiile din demersul jurnalistic și va parcurge în baza autonomiei universitare procedurile legale, cu responsabilitatea și deciziile în consecință”.

„Ministerul a transmis toleranță zero față de orice formă de hărțuire și a luat măsuri în acest sens”, a mai declarat ministrul, făcând referire la Hotărârea de Guvern adoptată pe 31 ianuarie 2025, care modifică și completează metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și al hărțuirii morale la locul de muncă.

• Cercetarea Comisiei de etică a SNSPA, deschisă anul trecut după mărturiile apărute în presă și online despre sociolog, a fost marcată de acces restricționat la dosar, de presiuni și de o demisie.
• Snoop a discutat, timp de mai multe luni, cu 40 de persoane: profesori, actuali și foști studenți de la SNSPA și Universitatea București, colaboratori din trecut ai firmelor lui Pieleanu. Dintre femeile care îl acuză pe Marius Pieleanu de abuzuri sau comportament neadecvat, patru și-au asumat cu nume și prenume, două au dorit să-și dea doar prenumele, iar trei au optat pentru pseudonim*.
• Trei femei, printre care și o fostă studentă la SNSPA, povestesc cum Marius Pieleanu le-a sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Tentativă de viol, viol, amenințare cu violul, spun ele. Sociologul neagă acuzațiile.
• Cumnatul și vecinul sociologului, Florentin Dichiu, administrează din 2014 clădirea SNSPA, unde „are acces la camerele” video, spun sursele Snoop. Ceea ce creează o stare de tensiune printre profesori, care se simt supravegheați, conform mărturiilor acestora. Dichiu este fondatorul Avangarde, cea mai importantă dintre firmele lui Pieleanu.  
• Rectorul Remus Pricopie nu a răspuns solicitărilor Snoop.

Abuzurile

Monica*: „Dacă nu te culci cu mine, nu pleci de aici.”

Alexandra: „Vezi că aici nu te aude nimeni.”

Andreea: „N-ai înțeles că în seara asta eu o să te f**?”

Sunt mărturiile a trei femei care povestesc cum Marius Pieleanu le-a sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000.

Andreea povestește cum a amenințat că o va „f***”, în biroul său de la SNSPA. Alexandra spune că a încercat să o violeze și Monica* mărturisește că a reușit, în subsolul școlii de șoferi Ilioara, din București, unde Pieleanu avea un birou cu zăbrele la geamuri, ca președinte al Școlii Naționale de Detectivi și Securitate Privată, deschisă în 1998.

Școala de detectivi (click pentru detalii)

Sediul școlii de detectivi de la Ilioara. Cronica Română 1998, fotografie de Ștefan Marin

Meseria de detectiv este grea, pentru că „detectivul merge pe alte căi decât cele legale”, declara Marius Pieleanu în presa vremii. Deschidea filiale la București, Timișoara, Brașov, Târgoviște, Alba, prin foști securiști, oameni de afaceri, cadre din Ministerul de Interne. „Cunosc foarte mulți generali”, explică Pieleanu, contactat de Snoop.

Diana*, fostă studentă la Sociologie, povestește că a invitat-o în pauză „la o terasă”, pentru un job „de secretară”, cu salariu „destul de mare” și „pantofi stiletto”. Când au început „complimentele cu tentă sexuală”, a fugit la cursuri.

„Și el fugea după mine”, rememorează ea*.

Pieleanu susține că „nu aveam poziție de asistentă la școală”, dar „e posibil să fi avut vreo discuție cu cineva”, subliniind că au trecut 25 de ani de atunci.

În 2004, școala de detectivi nu avea curriculum, orar, cataloage, plan managerial, regulament, bază materială, contabilitate conformă. Ultimul sediu era deasupra unui sexy-club, spunea reprezentanta comisiei de acreditare, când i-a retras autorizația.

Toate cele trei femei intrau pentru prima dată în biroul lui Marius Pieleanu.

• Alexandra, 28 de ani, psihiatru, doar ce-l cunoscuse în oraș, prin niște prieteni, iar el s-a oferit să o conducă acasă, după ce au fost la o terasă. Pe drum, au oprit la Ilioara, „să lase niște acte”, povestește ea. 

• Monica*, 22 de ani, era cursantă la școala de detectivi, la recomandarea tatălui, care văzuse un anunț în presă. Într-o zi în care a lipsit de la cursuri, Pieleanu a sunat-o acasă și a chemat-o „să stăm de vorbă”, își amintește. 

• Andreea, 19 ani, era studentă în anul I la Comunicare, la SNSPA. După cursurile de seară, Pieleanu a sunat-o să-i propună un job. „Își căuta un soi de asistentă”, spune ea. S-a simțit flatată.

Niciuna n-a bănuit pericolul. „Ăsta este elementul cheie”, spune Alexandra.

„Îi place să pună victimele în postura asta”, „să te domine”. Ea a crezut că este „un intelectual”, „vorbea bine”. „Nu mă așteptam.” „Nu e ca și cum l-aș fi luat de mână, l-aș fi privit, l-am pupat.” „Nu mi-a făcut curte (…), că poate nu aș fi intrat” în biroul din Ilioara, explică ea. 

Cu Monica* a vorbit despre profesori și materii. El s-a oferit să o ajute cu eventuale restanțe la cealaltă facultate unde învăța, povestește fosta cursantă. Apoi „a început să-mi facă avansuri: ce frumoasă ești, ce picioare frumoase ai”, își amintește. Pe masa din biroul de la școala de detectivi era o sticlă de whiskey, din care Marius Pieleanu a băut pe parcursul serii, spune ea.

Andreei i-a oferit o bere în biroul său de la SNSPA. A acceptat. „Era foarte șarmant”, povestește, avea „o formă de adresare și de discuție pe care nu o întâlneai foarte des la acea vârstă”. Jobul presupunea însoțirea unor „vizitatori din afară” la cazare și la restaurant: „Salariul era spectaculos: undeva la 300 de dolari”, spune fosta studentă.

Apoi, discuțiile au degenerat. Jobul presupunea „să ieșim din oraș, inclusiv cu el și poate să dormim în aceeași cameră” de hotel. „Invitații o să vrea să se și distreze seara și o să trebuiască să-i duci tu la femei (…) unde-ți explic eu”, spune ea că i-a zis Pieleanu.

„Exclus”, răspunde profesorul în discuția cu Snoop, să fi oferit joburi care presupuneau dusul la bordeluri. (click pentru detalii)  

Mărturii ale foștilor angajați din anii 2000, dar și implicarea sa ca martor în două dosare de proxenetism, între 2010-2012, arată că profesorul frecventa astfel de locații. 

Evenimentul Zilei, august 2012

A fost martor în dosarul „Prostituate pentru VIP-uri”, dar vizita și bordelurile basarabeanului Efim Podval, conform rechizitoriului publicat de Libertatea.

E „o chestiune privată”, declara Marius Pieleanu anul trecut. „Nu este o discuție despre etică universitară”, spune președintele Comisiei de etică a SNSPA, Ion Stavre, întrebat de Snoop dacă i se pare un comportament demn pentru un cadru universitar.

Dar implicarea într-un dosar de proxenetism afectează imaginea universității și creează nesiguranță, avertizează Marian Popescu, fondatorul Centrului pentru Integritate Academică a Universității București. Publicul se așteaptă ca un profesor să aibă „un comportament care aduce în prim plan valorile morale” constant.

Apoi, în discuții, Pieleanu „s-a întors la 180 de grade”: „Nu mai poți să pleci de-aici”, povestește Alexandra că i-a zis sociologul. Ea a negociat, „am făcut stânga-dreapta”, „să nu ajungă să mă penetreze”. Era „mai mult frica de a fi bătută, dar și de a fi violată”, spune ea.

„Am văzut că închide ușa”, rememorează Monica*. Marius Pieleanu a întins canapeaua din biroul său; i-a cerut să se dezbrace și a plesnit-o când n-a fost de acord, spune ea. I-a reproșat că „umblă cu nasul pe sus”, își amintește. „I-am spus să mă lase în pace. Tremuram. Eram șocată și speriată. Nu știam ce să fac. (…) N-aveam cum să țip, că nu mă auzea nimeni. M-am dezbrăcat, pentru că mă simțeam amenințată”, povestește Monica*.

„A încuiat ușa cu cheia (…) și mi-a zis «Stai jos»”, spune Andreea. Apoi i-a luat telefonul, completează. Nu a atins-o, dar a amenințat-o constant că o va face, povestește. Andreea a amenințat și ea cu poliția, cu procese, a negociat cum să decurgă: „De ce să arate ca un viol?”. I-a mărturisit că e virgină. A plâns „disperată”. Apoi, „n-am mai avut reacții. Așteptam să se întâmple”.

Acestea sunt răspunsuri tipice unei situații de abuz, explică psihologul Bogdan Morar: 

„Inițial, o persoană poate încerca să reziste sau să scape. Dacă aceste opțiuni sunt percepute ca imposibile, psihicul alege automat ce pare a fi cea mai sigură variantă de a supraviețui”. Specialistul subliniază că „supunerea nu înseamnă consimțământ”.

Pieleanu a rămas neclintit, povestesc ele.

«Nu țipa, că nu e nimeni aici»”, spune Alexandra că răspundea Pieleanu la tentativele ei de-a pleca.

Monica* „a paralizat. Și (el) a început să o sărute, să-i tragă hainele de pe ea. A fost un adevărat viol”, spune prietena ei din copilărie, căreia aceasta i s-a confesat la câteva luni după traumă. 

Contactat de Snoop, Marius Pieleanu consideră că „n-a fost niciun viol”, ci „o neînțelegere”. „Cu o declarație s-a rezolvat în aceeași zi”, spune el. Întrebat de mai multe ori care a fost neînțelegerea, zice că se simte „hărțuit”, e „obosit”, „m-ați trezit” din somn. „Nu există (…) niciun fel de reclamație de viol la adresa mea. (…) Este o neînțelegere pe care dumneavoastră o aveți față de mine” declară el. 

Andreea susține că Pieleanu i-a spus: 

„Ce șanse o să ai tu în fața poliției (…) Ce ar putea să vrea o studentă cinstită de la mine la ora 9? (…) Portarul de la SNSPA îmi este prieten. (…) Toți polițiștii de la secție (…) sunt prietenii mei. (…) Ai și băut o bere.”

Apoi a hohotit: „Hai, mă, că glumeam. Tu chiar credeai că aș face asta?”, își amintește ea.

Reacția „diluează responsabilitatea abuzatorului, minimalizează abuzul, amplifică rușinea. Victima se simte responsabilă de cum a interpretat situația”, explică psihologul. 

Când a descuiat ușa, „m-am trezit dintr-un coșmar”, spune Andreea. 

Comportamentul profesorului ar putea fi încadrat penal ca lipsire de libertate, este de părere Vladimir Ignat, avocat colaborator în cadrul asociației ANAIS.

Marius Pieleanu neagă că ar fi închis o studentă la el în birou: „Este o calomnie”.

Toate cele trei femei spun că au plecat din biroul său după minimum două ore. 

Alexandra singură, „umilită și scârbită” și „în urma tentativelor lui eșuate de a mă viola”, povestește. „Pentru mine nu a fost o traumă, că am scăpat”, spune ea. Nu a depus plângere, s-a gândit că mersese acolo de bunăvoie. Vorbește acum „pentru fetele care poate chiar au suferit mai mult.”

Pe Andreea și pe Monica*, Pieleanu le-a lăsat cu mașina în oraș. Ultima spune că i s-a adresat cu „prințesa mea”, la despărțire.

 „După o experiență de sechestrare, victima poate ajunge să caute orice formă de reducere a tensiunii și de ieșire din situație, chiar dacă aceasta implică o aparentă cooperare cu agresorul, explică psihologul Bogdan Morar.

Amândouă au crezut mult timp că a fost vina lor. 

Andreea i-a spus fratelui peste câțiva ani, iar el se simte furios de fiecare dată când îl vede pe profesor la tv, mărturisește pentru Snoop. Sora lui a căutat să fie pusă în legătură cu Snoop anul trecut: „Am simțit că e datoria mea de femeie să spun cuiva”, explică ea.

Ajunsă acasă, Monica* i-a mărturisit prietenului ei prin ce-a trecut. Acesta a învinovățit-o, a lovit-o și a părăsit-o. Și părinții au blamat-o și au trimis-o la Poliție.

De acolo, s-a dus la Institutul de Medicină Legală, pentru examinare ginecologică. S-a întors la secție fără vreun document sau concluzie. „Eram și tânără, nici nu știam” ce ar trebui să se întâmple, povestește ea. 

A doua zi, polițiștii i-au pus față în față, spune Monica*. Pieleanu ar fi susținut că au o relație, își amintește, deși ea spune că se văzuseră în privat prima oară, iar el era însurat.

A resimțit multă presiune, „toți spuneau că soția lui e sus pusă și că n-am nicio șansă”. Soția lui Marius Pieleanu era la acel moment șefa Biroului Juridic al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Așa că, Monica* și-a retras plângerea. Nici Secția 13 nu a identificat vreuna, la solicitarea ei din mai anul acesta.

Azi îi pare rău. „Nu aș vrea să se mai întâmple, pentru că eu am trăit momente cumplite”, spune ea.

„I-a nenorocit toată viața”, subliniază prietena Monicăi* din copilărie, absolventă de Psihologie, în timp ce-și stăpânește lacrimile. 

Violul „nu se termină în ziua în care are loc”, explică psihologul Bogdan Morar. „Poate declanșa PTSD, depresie, anxietate, atacuri de panică, disociere și poate duce la tentative de suicid.”

După acest abuz, Monica* a trăit o perioadă în frică. „Credea că o urmărește poliția”, povestește prietena ei. A avut două tentative de suicid și ia tratament medicamentos din anul 2000. În 2009, a ajuns în cabinetul psihiatric al Alexandrei, căreia i-a spus prin ce a trecut. Este pensionată pe caz de boală din 2011. 

„Profesorul poate părea inofensiv” O tehnică pe care o folosea Marius Pieleanu de a atrage studente era prin intermediul studenților băieți.„Atrăgea câte un băiat, ca să pară mai puțin agresiv”, își amintește Claudiu Tufiș, student în anii 90, azi conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.  Pieleanu l-a invitat la terasă, cu două studente, pe care „a încercat să le agațe” și „de vreo două ori a insistat să mergem undeva să discutăm în detaliu despre examene, că poate să aibă grijă de ele și că o să treacă fără nicio problemă”, povestește Tufiș. A refuzat. În astfel de contexte, „profesorul poate părea inofensiv”, „studentele ajung să se îndoiască de propriile percepții”, iar asta facilitează „depășirea unor granițe”, explică psihologul Bogdan Morar.  Și Sabina Varga, studentă la Universitatea București, povestește cum, în 2004, Pieleanu s-a folosit de pretextul colegilor de la școala de vară a facultății de Științe Politice, de la Eforie Nord, unde participaseră amândoi, pentru a o invita în biroul său de la facultate. Inițial i-a spuns că sunt și alți colegi din tabără acolo, dar apoi a revenit: „Te aștept la mine, dar să știi că studenții au plecat”, își amintește Sabina. Nu se duce. Pe Iris*, în ultimul an la Științe Politice în 2004, o cheamă în barul de lângă universitate ca să-i dea materiale pentru practică. Acolo „erau foarte mulți băieți din an care se amuzau și câteva fete. Una îi stătea în brațe. Discuția era «ia spune-mi, ce să-i iau nevesti-mii cadou, că e ziua ei»”, își amintește ea.

Presiunea

Monica* se teme să vorbească cu identitatea la vedere: „Mă mai duc pe la comisiile de pensie, mă gândeam (…) să nu-mi facă vreun dosar, cum făcea pe vremuri Securitatea, să te ia la întrebări”.

Anxietăți similare însoțesc mărturiile anonime culese de Snoop în documentarea acestui material. 

În universitate profesorii vorbesc și despre un incident din 2015. Pieleanu a pierdut alegerile pentru consiliul de departament și a țipat pe holul facultății către colegii „care i-au stricat aranjamentele”, fără a viza pe cineva anume, „că-i mitraliază”. 

„Încercați să-mi creați un profil care nu e corect”, spune Marius Pieleanu, contactat de Snoop.

O sursă a vrut să discute „fără telefoane”. O persoană nu vrea să-și pună proiectele în pericol, alta spune că profesorul are conexiuni politice „puternice”. Altcineva se teme de armata de avocați. 

Avocații lui Pieleanu au scris și redacției Snoop, după ce sociologul a primit o parte din întrebări pe Whatsapp, la cererea sa. 

În aplicație, sociologul a spus: „Resping în bloc construcția în care încercați să mă încadrați”, numind întrebările „un rechizitoriu predefinit” menit să-l stigmatizeze. „Construiți o poveste, în care doar rolul de «acuzat» îmi este rezervat”, a reclamat el.

Apoi a detaliat pe adresa redacției, prin avocați, pe opt pagini: „intenție premeditată de incriminare”, „agende personale”, „discreditare”, „decredibilizare”, „compromitere”, „o veritabilă campanie de denigrare”. 

„În lipsa încetării acestor demersuri, îmi rezerv dreptul de a uza de toate mijloacele legale”, ne-a transmis Pieleanu.

După ce anul trecut Comisia de etică a început cercetările asupra comportamentului său, Pieleanu a trimis „un memorandum”, în care a spus că „va da în judecată individual, pe fiecare (membru din Comisie) în parte”, pentru eventuale nereguli, relatează o sursă din SNSPA, care a văzut acest document. Alte două confirmă.

Mai târziu, după ce au apărut în presă informații despre sesizările depuse împotriva sa la Comisie, profesorul a cerut în scris „identificarea acelui membru sau membrii care au încălcat obligația de confidențialitate”, arată documente ajunse în posesia redacției. 

Drept urmare, în ședințele Comisiei „apărea mereu chestia asta – să nu facem vreo greșeală, să nu ne facem probleme”, spune o a patra sursă.

La SNSPA au fost depuse mai multe reclamații despre comportamentul lui Marius Pieleanu. Au fost admise trei. La audieri au venit doar două persoane.

Audierea

Alice Iancu și Ana Maria Gardiner (ambele peste 40 de ani) au intrat în sala de consiliu a SNSPA, la o lună distanță una de alta – prima pe 25 septembrie 2024, a doua pe 21 octombrie. 

• Alice scrisese în sesizare că, între 2002 și 2004, Marius Pieleanu chema des studentele în biroul său, cu pretextul restanțelor. Când i s-a întâmplat și ei, a stat lângă ușă. „Mi-a spus că sunt foarte drăguță”, „m-a întrebat eu cât de «deviantă»” sunt în viața personală”.

• Ana Maria scrisese în sesizare că, la mijlocul anilor 2000, în timpul unui examen într-o sală în care erau doar ei doi, profesorul „îi oferă o oportunitate de a obține o notă mai mare, dacă sunt deschisă la a fi drăguță cu el”. Pieleanu spune că nu a condiționat „niciodată” examenele de favoruri sexuale.

„Aveți o responsabilitate față de foștii și actualii studenți, dar mai ales față de generațiile următoare”, transmitea Ana Comisiei.

Audierea ar trebui să inspire siguranță, empatie, victima să nu se simtă pusă la zid, explică psihologul Bogdan Morar. 

Ana spune că s-a simțit „ca la inchiziție”. Regulamentul Comisiei cere prezența a cel puțin șapte membri din 11. 

„Vă filmăm”, a anunțat-o cineva din comisie. 

Mai târziu, avocații lui Pieleanu „au solicitat dosarul, inclusiv transcripte și înregistrări audio-video”, spune o sursă din SNSPA pentru Snoop. Documente ajunse în posesia redacției arată că avocații au ridicat transcrierile. Dar când Ana Maria Gardiner și Alice Iancu au cerut la SNSPA înregistrările audierilor, universitatea nu le-a răspuns. 

S-a mers până la a responsabiliza o fostă studentă pentru lipsa de reacție la mărturia unei colege: „Păi și dumneavoastră (…), nu ați făcut nimic?”, își amintește ea că a fost întrebată.

Președintele Comisiei „avea contraargumente: cum de-mi aduc aminte atât de multe detalii?”, spune Ana, una din reclamante. 

Stavre este trecut de vârsta de pensionare. Contractul i se reînnoiește anual, conform Cartei SNSPA. Ceea ce-l face vulnerabil la eventuale presiuni, explică sursele Snoop. 

După audiere, Alice Iancu a trimis rectificări, precizări și clarificări pe mail. A inclus cazuri din 2005-2011, ajunse la ea când era în ONG-ul Filia, care funcționa atunci în SNSPA.

Cazurile nu au fost menționate în documentele ședințelor consultate de Snoop. Nu au fost chemați la audieri toți martorii posibili. SNSPA nu i-a răspuns. Așa că Alice a trimis mailul și la Parchet, „dacă oamenii ăia consideră că pot fi un martor (…), mă sună”.

Iris* nu a ajuns anul trecut la audiere.   La începutul anilor 2000, când era studentă la Științe Politice, Marius Pieleanu a hărțuit-o sistematic, a scris ea Comisiei, dar povestește și pentru Snoop. „Spunea că nu mă trece, dacă nu plec cu dânsul în țări străine, dacă nu vin seara nu știu unde.” Noaptea primea mesaje și telefoane de amenințare: „nu voi lua licența dacă nu accept propunerile intime” își amintește ea.  Comportamentul ar putea fi încadrat penal ca șantaj, este de părere Vladimir Ignat, avocat colaborator în cadrul asociației ANAIS. Iris* le-a spus atunci părinților. „E fată, singurul copil, nu mi-a picat bine”, mărturisește tatăl, contactat de Snoop. I-a propus fiicei să poarte o cameră ascunsă, dar n-a insistat, de teamă că expunerea vine cu riscul ca fiica sa să fie marginalizată ca „turnătoare”. Iris* a scăpat după absolvire.

Tribunalul SNSPA

„Moral exista un vuiet în toată acea comisie”, „se vorbea”, „cadrele didactice mai vechi” știau sau auziseră „ce fel de om este Marius Pieleanu” spune o altă sursă, prezentă la discuții.

Alice își amintește că în timpul audierilor i s-a repetat de mai multe ori, chiar și înainte de a primi întrebări, că „orice ar fi, s-a prescris, noi nu avem cauză legală să-l dăm afară, nu e caz penal”.

Dar „tu trebuie să determini dacă s-a încălcat regulamentul de etică, nu să evaluezi din punct de vedere penal situația”, explică Alice, care a predat diverse tipuri de Etică la SNSPA până în 2022, iar atunci când a făcut sesizarea, a indicat și articolele încălcate din Codul de Etică.   

Alți doi profesori din SNSPA spun același lucru.

Avocatul Vladimir Ignat explică pentru Snoop că în prezent, „comisia de etică trebuie să acționeze similar instanței, pentru că sarcina probei revine instituției. «Acuzatul» se bucură de prezumția de nevinovăție”. 

„Le-am spus: dacă nu aveți acoperire legală, puteți folosi cazul ăsta ca să spuneți”: «Ne-am dat seama că (…) legislația e prost făcută»”, rememorează Alice discuțiile avute la audiere.

După cazul Bulai, dar și alte cazuri de hărțuire din mediul universitar, legea a fost schimbată pentru a permite luarea în considerare a sesizarilor anonime, până atunci clasate, și trimiterea cazurilor de hărțuire la Poliție și Parchet. 

Dar nu este suficient. 

Până în 2023, Legea Educației – acum abrogată – nici măcar nu menționa hărțuirea.  Noua Lege a Învățământului Superior preia și adaptează definiția hărțuirii sexuale din Codul Penal.

Nu acoperă comportamente care nu sunt infracțiuni, precum mesaje cu tentă sexuală sau atingeri, atrage atenția reprezentanta Centrului Filia, Cristina Praz.

Drept urmare, doar 4 din 85 de coduri de etică includ prevederi specifice despre hărțuire sexuală, arată un studiu Filia din 2022. Așa se explică doar 15 sesizări în 5 ani, în 52 de universități.

„Universitățile au nevoie urgentă de proceduri specifice pentru combaterea și prevenirea hărțuirii. Fără mecanisme centrate pe victime, fenomenul rămâne minimizat, tolerat și ignorat”, avertizează reprezentanta Filia, Cristina Praz.

32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns.

Cercetarea în cazul Pieleanu a ridicat și probleme, conform surselor Snoop, discuțiilor interne din Comisie și documentelor ajunse în posesia redacției:

• Convocările au depășit cu o lună termenul regulamentar de cinci zile de la primirea sesizărilor. 
• Membrii au putut consulta dosarul doar la cerere. În ședințe li s-au prezentat rezumate, documente proiectate pe un perete sau printuri unicat, pasate între ei.
• Unii membri reclamă un vot „tacit” sau lipsa lui și menționează presiuni pentru a semna. În raportul și procesul verbal al ședinței nu apar luările de poziție.
• O membră și-a dat demisia, în ziua în care SNSPA a anunțat decizia în cazul Marius Pieleanu. Contactată de Snoop, Monica Stroe, reprezentanta profesorilor din Facultatea de Științe Politice, n-a dorit să comenteze: „Mi-am explicat decizia de retragere într-un punct de vedere înaintat către comisie”, ne-a scris ea pe mail.

Hotărârea, votată „în unanimitate”, conform SNSPA, nu e publică, la peste cinci luni de când a fost luată, pe 10 februarie, în ciuda regulamentului Comisiei.

„Din scandalul ăsta, Pieleanu a ieșit mai puternic”, subliniază un cadru didactic. 

Lipsa oricărei sancțiuni i-a permis sociologului să se întoarcă la catedră. În semestrul care s-a încheiat a predat la licență și la master.  

Studenții la licență i-au boicotat fizic cursurile tot semestrul. Consiliul facultății de Științe Politice a fost de acord să se facă online. Dar Pieleanu a considerat că hotărârea a fost „abuzivă” și a demarat o corespondență cu Decanatul, prin avocați.  

„Publicațiile” din CV 

„Pieleanu este conferențiar (…) nu are publicații, cercetări, este zero”, spune un profesor.

Nu este singurul cadru didactic din SNSPA care crede asta, conform mărturiilor culese de Snoop.

Pieleanu a ajuns conferențiar în 2002, conform CV-ului. (click pentru detalii)

Înainte fusese lector la Universitatea București și director adjunct administrativ al SNSPA. Împărțea locuri în căminul universității, își amintește o sursă. Sau ținea „băute”, spune un fost locatar. 

Primise funcția în 2001, sub rectorul Vasile Secăreș. Cu un an înainte, Marius Pieleanu apăruse în presă alături de el, în contextul scandalului legat de Hotelul Batiștei, pe care rectorul încerca să-l privatizeze „abuziv”, scria România Liberă. „Plătit de stat pentru a se îmbăta”, Pieleanu conducea „după program”, „interogatorii” cu „personalul majoritar feminin”, scriau jurnaliștii în acei ani.

„Minciună”, spune Pieleanu azi. 

Secăreș dă vina pe nevoia de tiraj a ziarelor, dar confirmă că Marius Pieleanu „bea în școală”, motiv pentru care a interzis accesul după program. 

Profesorul are în CV opt „publicații”. 

• Una este didactică. SNSPA încă cere studenților să învețe pentru admitere din manualul la care au contribuit Pieleanu și Alfred Bulai, semnalează un cadru didactic.
• Alta este o cercetare academică. 
• Una e un discurs. 
• Un studiu „nu a fost găsit” în revista indicată de Pieleanu, spun reprezentanții, Bibliotecii Centrale Universitare. 
• Patru tipărituri nu au ISBN, conform unui răspuns transmis de reprezentanții Bibliotecii Naționale. 

„Pieleanu a făcut ceea ce au făcut foarte mulți oameni nu numai din mediul universitar (…): și-a umflat CV-ul ca să dea o aparență de consistență academică. În spatele unui CV aparent onorabil stă un munte de spoială și impostură”, spune jurnalista Emilia Șercan. 

Cu toate astea, Marius Pieleanu a fost aproape patru ani membru în cadrul CNATDCU – o comisie ce se ocupă cu validarea doctoratelor -, începând din 2012. 

„Un profesor care nu publică riscă să piardă contactul cu domeniul, cu studenții, pe care probabil nu-i va încuraja să facă cercetare”, explică Șercan, ea însăși cadru universitar. 

Lucrări de licență au fost semnate de Marius Pieleanu, dar coordonate de asistenta și fina sa de cununie, Claudia Ionaș, conform mărturiilor unor foști cursanți, documentelor și conversațiilor consultate de Snoop. Ea neagă.

Finii

Claudia Ionaș este fosta studentă a lui Pieleanu. 

Conform CV-ului, colaborează din 2021 cu firma lui, Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde. La facultate îi ține seminariile, după ce anul trecut a devenit asistent titular, printr-un concurs organizat de Alfred Bulai, pe atunci șeful Departamentului de Sociologie. 

„Finuța” – după cum spune o fostă cursantă că i se adresa Pieleanu uneori în fața studenților – era în 2012 purtătoare de cuvânt a președintelui Traian Băsescu. În acest timp, soțul ei, Vladimir Ionaș, lucra la grupul parlamentar PSD din Camera Deputaților, al cărui lider era Viorel Hrebenciuc. Dar lucra și la Avangarde de cinci ani (din timpul studenției), potrivit CV-ului. Contactat de Snoop, Ionaș neagă și sugerează că CV-ul nu este „foarte” bine redactat.

În 2017, soțul a ajuns pentru câteva luni consilierul premierului PSD Sorin Grindeanu, actual președinte interimar al partidului, apoi al premierului Mihai Tudose. A lucrat  în paralel ca sociolog la Avangarde, conform CV-ului, unde acum este director.

S-a asociat în 2021 cu nașul său în compania The Center for International Research and Analyses (CIRA), pe care Ionaș a preluat-o în totalitate anul acesta. (citește mai mult) 

CIRA a început fără angajați, cu două contracte publice în valoare de peste 100.000 de lei. Cei mai mulți bani au venit de la Primăria Alexandria. Apoi, cifra de afaceri a crescut de aproape 13 ori în doi ani. Ionaș spune că a lucrat pentru PNL și UDMR. În 2024, datorită „interesului ridicat” pentru sondaje în an electoral, explică el, a mai crescut cu peste 37%. În tot acest timp, CIRA a avut un singur angajat. 

Cifră de afaceri CIRA, 2021-2024

Marius Pieleanu mai are și alte rude care lucrează în SNSPA. 

Cumnatul

Faptul că Dichiu „are acces la camere” creează o stare de tensiune printre profesori, care se simt supravegheați, conform mărturiilor culese de Snoop. 

„Oricine intră undeva poate fi văzut. Nu ai unghiuri moarte (…) Nu putem avea conversații” în universitate, spune un profesor.

Contactat de Snoop, Dichiu ne-a închis telefonul. Nu a răspuns nici întrebărilor trimise pe Whatsapp.

Mai mulți profesori au senzația că sunt ascultați și probabil sunt montate microfoane în clădire. Doar o parte dintre temerile lor sunt alimentate de asta.

În anii 90 și până la începutul anilor 2000, Pieleanu a fost președinte al școlii de detectivi, dar și asociat minoritar într-o firmă de investigații și protecție, Super Sfinx SRL, alături de băiatul celui ce avea să devină șefului poliției între 2001-2003, dar și de persoane conectate până la vârful Ministerului de Interne și fosta Securitate. (click pentru detalii)

Conform datelor de la Registrul Comerțului, Super Sfinx SRL a funcționat la începuturi într-un apartament din București, închiriat de la Sever Mureșan, apropiat de PDSR și CDR, cercetat penal pentru devalizarea Băncii Dacia Felix, decedat.

O anchetă Evenimentul Zilei, din 2001, relata pe surse din serviciile de informații, că „băieții de la Super Sfinx s-au implicat în acțiuni de verificare atât a unora dintre candidații PDSR din ultimele alegeri, cât și a celor din alte partide”.

Pieleanu susține că „nu știe lucrurile astea”, pentru că era asociat minoritar. 

Printre ceilalți asociați se afla și Sandu Sebastian Florin, fiul generalului Florin Sandu, șef al Poliției Române între 2001-2003. Înainte de această dată, generalul predase la școala de detectivi condusă de Pieleanu.

Contactat de Snoop, Florin Sandu era convins că am discutat cu „foști colegi de la SRI (…), altfel nu avea cine să vă dea informația asta”. 

A explicat că Super Sfinx a fost înființată de un fost procuror, Ioan Rădulescu, în prezent decedat. „Probabil eu le-am făcut cunoștință” lui Pieleanu cu fostul procuror, dar și cu fiul său, spune Sandu.

Printre ceilalți asociați Super Sfinx se aflau nume cu conexiuni în structurile statului:

– Dan Claudiu Dorin. Asociat într-o companie cu ministrul Apărării de la acea vreme, care îl numise purtător de cuvânt pe Ion Stavre, azi șeful Comisiei de Etică din SNSPA.

– Iosif Armaș, om de afaceri, deputat PDSR, implicat cu Răiescu Filip în devalizarea stațiunii Băile Herculane.

Cei trei se îmbogățiseră printr-o firmă în care erau asociați cu ministrul de Interne și vicepreședintele PDSR, Doru Ioan Tărăcilă, și cu Marian Ureche, fost lucrător al Securității, atunci șeful serviciului de informaţii al Ministerului Justiţiei.

Marius Pieleanu i-a vândut lui Dichiu o proprietate aflată gard în gard cu a sa, în urmă cu opt ani.

Florentin Dichiu este sau a fost implicat și în firmele lui Pieleanu:

• În 2005, a fondat Grupul de Studii Socio-comportamentale Avangarde, azi una dintre companiile autorizate să facă sondaje la alegeri și cea mai cunoscută firmă a lui Pieleanu. În 2013 nu mai era parte din companie. 
• În 2024, a preluat de la Pieleanu 90% din firma Psyho Global Consult, deja cu aproape 1,2 milioane de lei acumulate din contracte cu statul.
• Ambele firme au obținut patru contracte de peste 45.000 euro, de la primăria Sector 5, începând cu 2016, același an în care soția lui Dichiu ajungea inspector în instituție.
• Tot în 2024, Florentin Dichiu a luat bani și de la CIRA, conform ultimei declarații de avere a soției.

Banii

Influența lui Pieleanu în cercurile de putere e construită și pe relațiile de lungă durată cu social-democrații. 

„A lucrat pentru tot PSD-ul”, spune un fost colaborator din anii 2000. 

Mai ales pe vremea lui Liviu Dragnea și a lui Victor Ponta, când aceștia dețineau funcții importante în PSD, Guvern și Parlament, explică doi foști colaboratori, dar și alte două surse.   

Când „ești asociat tot timpul cu același partid, există posibilitatea influențării rezultatelor de către beneficiar”, explică profesorul universitar Claudiu Tufiș, întrebat de Snoop la ce poate duce o asemenea situație. Subliniază că, de mult timp, sondajele politice sunt doar „un instrument de influențare a opiniei publice”.

De-a lungul vremii, presa a semnalat că sondajele Avangarde au fost utilizate și ca instrument de influențare a deciziilor de partid, pentru legitimarea unor candidați sau marginalizarea adversarilor. Dăm câteva exemple:

Sociologul apărea la birou „să întâlnească baronii” și să anunțe angajații „că o să mai avem un contract”, spune unul dintre ei: „Vedeți că urmează (…), stați cu ochii pe site (SEAP).”

4,82 milioane de lei au încasat Avangarde și Psyho Global Consult între 2012 și ianuarie 2025, din 69 de contracte atribuite direct de autorități naționale sau locale, instituții publice și companii de stat, conform SEAP.  (click pentru detalii)

Primăria București a dat bani doar pe vremea primarilor PSD Sorin Oprescu și Gabriela Firea – peste 300 de mii de lei. 

Peste jumătate de milion de lei a venit la Psyho Global Consult, de la Institutul de Tehnologii Criogenice din Râmnicu Vâlcea, pentru care s-au făcut evaluări psihologice ale personalului și „strategii stimulative pentru dezvoltarea și afirmarea profilului uman”.

În anii 2010, Avangarde a încasat bani de la unele filiale PSD pentru sondaje cu eșantioane de o mie de persoane, dar a aplicat chestionare doar pe 500 sau mai puțin, conform documentelor consultate de Snoop. 

„Dacă eșantionul e greșit, cel mai probabil și rezultatele vor fi la fel”, spune profesorul Claudiu Tufiș. Un eșantion mai mic de 1200 de persoane crește marja de eroare peste 3%, explică el. 

Uneori, eșantionarea se dădea peste cap pe teren. „În principiu, Pieleanu cerea să se facă tot și să fie totul în regulă”, spune un fost colaborator. Dar ori nu era timp pentru toate chestionarele, ori oamenii nu deschideau ușa, iar studenții completau la întâmplare, pe stradă, povestesc doi foști angajați care au lucrat atunci.

Rata de răspuns la sondaje a scăzut masiv în ultimele două decenii, ceea ce afectează eșantionul, spun politologi consultați de Snoop. De aceea, standardele metodologice cer raportarea refuzurilor. Totuși, multe companii nu fac asta, chiar și când folosesc bani publici, atrage atenția Claudiu Tufiș.

• Avangarde a încasat între 13 și 40.000 de lei pe sondaj, arată facturi din ultimul deceniu, consultate de Snoop. Partidul plătea separat transportul, iar uneori dormeau și mâncau în locații partenere ale administrației locale, povestesc doi foști colaboratori.

• Aproape două luni jumate de studii și consultanță costau PSD 15.000 de euro, fără „bunuri și servicii suplimentare”, conform unui contract din aceeași perioadă, consultat de Snoop.

Firmele sale n-au avut niciodată mulți angajați. În majoritatea anilor au operat cu unul-doi, dar la Avangarde au existat și perioade cu cinci-șase. Uneori au fost studenți sau asistenți la SNSPA.

De-a lungul timpului, unii angajați au lucrat fără weekend liber, pe salariul minim și i-au rezolvat sociologului inclusiv chestiuni personale – plăți, drumuri.

„Era un abuz verbal oribil constant: sunteți proști, handicapați, nu știți să faceți nimic, pentru ce vă plătesc?”, spune un fost colaborator.

Primeau bonusuri când făceau treabă bună, spune un fost angajat. Dar și când comportamentul lui Pieleanu devenea „execrabil”: „Ca să nu-i plece oamenii”, explică altul.

Însă unii cedau și demisionau fără preaviz. 

„Zeul”

Poziția de profesor la SNSPA îi dă lui Marius Pieleanu „o aură (academică) pe care nu o are”, spun unele cadre didactice. 

La TV, e constant prezentat ca „domnul profesor”. Câteodată apare în studio alături de rectorul Remus Pricopie.

„«Eu sunt brandul facultății, eu aduc imagine». Așa se vedea”, spune un fost angajat din anii 2000. Pentru echipa sa, „era un zeu. Când apărea la tv, toți se uitau”.

Dar alții aveau dubii legate de competențele sale. 

„Din cum interpreta datele, aveam impresia că nu știe metodologie, eșantionare”, spune Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Piața sondajelor suferă de lipsă de transparență, despre care au scris și alți sociologi. Avangarde e doar una dintre companiile care nu respectă standardele: „de cele mai multe ori” nu precizează beneficiarul, finanțatorul, refuzurile sau înlocuirile din eșantion, spune Tufiș.

Marius Pieleanu „ar putea fi trecut în categoria «sociologilor de partid», fără a avea și o validare academică (…) care să-i legitimeze statutul de «sociolog»”, afirmă un studiu publicat în revista Polis, în 2019. 

Acesta arată că PSD a folosit televiziuni precum România TV și Antena 3, pentru a-și promova discursul populist. Inclusiv prin contracte pe bani publici cu analiști afiliați, printre care și Pieleanu, transformând presa într-un instrument de propagandă.

Pieleanu este „invitat permanent” la Antena 3, cel puțin din 2010. 

Numai în perioada 7 mai – 5 iunie 2025, care a cuprins al doilea tur prezidențial, Marius Pieleanu a apărut la tv – în studio, telefonic, în reluare – aproape de 60 de ori. Uneori de șase ori pe zi, conform unei monitorizări media comandate de Snoop. Audiențele au variat între 27.000 și 572.000 de telespectatori pe fiecare apariție.

În plus, au existat și apariții la emisiuni online.

În declarațiile de avere ale lui Marius Pieleanu apar venituri din această activitate în 2011 – peste 55.000 lei de la Antena 3 , și în 2018 – 2019 – aproape 80.000 lei de la TVR. Salariul său a fost atunci criticat în Parlament.

Milionarul

Pieleanu le povestea uneori angajaților sau studenților că a crescut sărac, dar „s-a realizat” prin ambiție și studii, relatează o fostă colaboratoare și o fostă studentă.

SNSPA a fost pentru sociolog „o trambulină pentru îmbogățire”, subliniază un cadru didactic.

Pieleanu e milionar:

• Are peste 4,7 milioane de lei în conturi, conform ultimei declarații de avere, din 2024.
• Are titluri financiare de 62.000 de euro. 
• A făcut 10,3 milioane de lei din dividende și contracte de mandat la firmele sale, între 2010-2023,conform declarațiilor de avere. Peste 35% din ei au venit prin Avangarde, în 2019, an cu alegeri prezidențiale, în care compania a avut o cifră de afaceri de aproape 5.900.000 lei.

Pe lângă contractele cu statul, cu partidele și cu televiziunile, Marius Pieleanu și soția dețin și proprietăți: o casă de locuit (140mp), patru apartamente (3 la București, unul la Sinaia) și două terenuri de 336 și 588 mp.

O parte din banii din declarația de avere provine din contractele cu PSD. Dar legăturile cu partidul social democrat au contat și în alte situații. 

După publicarea investigației despre sociologul Bulai, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea: „Nu va exista toleranță pentru astfel de fapte, indiferent de numele agresorului”.

Dar întrebat despre acuzațiile aduse lui Pieleanu, a zis: „Nu aţi vrea, totuşi, înainte de a judeca pe cineva, (…), să aflăm întreg adevărul?”

Nici în 2008 reacția partidului nu a fost una mai fermă.

Atunci, Ana Birchall, secretar executiv al PSD și consiliera președintelui Mircea Geoană, a primit mai multe mesaje nepotrivite de la sociolog, a scris ea pe social media, a doua zi după publicarea cazului Bulai. Contactat de Snoop, Pieleanu a refuzat să comenteze.

Ajunse în presa vremii, mesajele au fost urmate de o campanie de denigrare care a scos-o pe Birchall din viața politică mai mulți ani, inclusiv prin răspândirea unor videouri compromițătoare, în care presa a speculat că apare cu președintele PSD, Mircea Geoană, povestește ea pentru Snoop.

Geoană n-a reacționat nici atunci.

Ana Birchall a câștigat definitiv procesul pentru defăimare în 2012. 

Jurnalistul Iosif Buble, de la care plecase video-ul compromițător, deține site-ul stiripesurse.ro, apropiat editorial de PSD. În 2017, devenea asociat unic al centrului de sondare CURS. În 2019 și 2020 făcea exit-poll-uri cu Avangarde, compania lui Pieleanu.

În Comisia de etică din 2024 s-a propus audierea Anei Birchall. Președintele Ion Stavre a refuzat. „Pentru că nu a fost studenta SNSPA”, pentru că „era în campanie electorală”, explică el pentru Snoop. 

Campania pentru prezidențiale a început la trei luni de când Birchall a postat pe social media despre Marius Pieleanu. Iar regulamentul Comisiei de etică permite audierea oricui. 

Editor: Iulia Roșu, Răzvan Luțac

Au contribuit: Adela Ciorută, Cristian Andrei

Ilustrația din deschidere este inspirată de o fotografie realizată de George Călin, pentru Inquam Photos.

„Catedra de abuz” este un proiect jurnalistic care monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară. Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz în SNSPA sau în altă unitate de învățământ, scrie la [email protected] și completează acest formular (mulțumim Balkan Investigative Reporting Network pentru suportul tehnologic). Identitatea ta va fi protejată. Datele vor fi folosite pentru a continua Harta abuzului pe un site de sine stătător. 
Poți apela și asistentavictime.ro, platforma Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale.